Staţiunile turistice de pe Valea Prahovei şi satele din apropierea Braşovului se pregătesc de sărbători. Cele mai multe pensiuni au fost deja rezervate pentru Crăciun şi revelion. Cu toate acestea, oferta de cazare în zonă este mare, pentru că mulţi localnici îşi închiriază propriile locuinţe.
În opinia specialiştilor din turism, cea mai mare evaziune fiscală se realizează prin închirierea unor camere din locuinţele personale. În plus, mai sunt şi cei care îşi declară activitatea, dar nu înregistrează toţi turiştii.
„Nici nu avem un sistem care să monitorizeze cu exactitate numărul de turişti care au fost cazaţi de exemplu noaptea trecută în Sinaia. Nu avem un astfel de sistem şi atunci nici cifre care să ne arate dimeniunea fenomenului nu avem încă”, a declarat Corina Martin, președinte Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.
Aşa se face că, după un sezon plin pe litoral şi pe pârtiile de schi, în statisticile oficialilor numărul turiştilor este în scădere.
Gradul mare al evaziunii se simte în ponderea turismului în Produsului Intern Brut. O pondere extrem de scăzută, care ajunge doar la 1,9%, adică aproape 6 miliarde de euro, în condiţiile în care în Bulgaria aportul turismului este de 3,6% din PIB, în Ungaria 4%, iar în Republica Cehă 2,8%. Media europeană Este de 15-17%.
Autorităţile recunosc fenomenul evaziunii fiscale
„A trecut vremea, i-am lăsat suficient, s-au dotat, s-au modernizat, îi ştim, i-am verificat, trebuie să îi băgăm în legalitate”, a spus Emanuel Savin, primarul Bușteniului.
Scoaterea la suprafaţa a economiei gri este un proces anevoios şi în unele cazuri aproape imposibil.
„Pe o proprietate a unei persoane fizice nu putem intra. Putem intra doar în spații în care se desfășoară activități comerciale”, a declarat Alexandru Cristea, purtător de cuvânt al Gărzii Financiare.
„Un alt mod prin care ne-am dori să facem acest lucru este acel sistem de tichete de vacanţă care ar aduce cu siguranţă la suprafaţă foarte mult din evaziunea fiscală, acea zonă neagră a turismului”, a adăugat Cristian Bărhălescu, secretar de stat în Ministerul Turismului.
Evaziune se face şi la capitolul transport în scop turistic, dar şi de către anumiţi ghizi.
„Sunt persoane specializate care știu, învață anumite lucruri despre o anumită locație, își adună un grup mai mare, mai mic, de care percep o anumită taxă, pentru care nu emit nici un fel de bon, chitanță și evident că vorbim de evaziune fiscală”, a spus Alina Busuioc, directorul unei agenții de turism.
Analiştii spun că banii nedeclaraţi ajung tot în economie
„Până la urmă, acei bani, în loc să se ducă la bugetul statului unde nu sunt cheltuiți întotdeauna în mod optim de către autorități, se duc în buzunarul patronilor instituților de turism, iar acei bani îi cheltuiesc și ei, deci introduc acei bani până la urma în economia românească”, susține Dragoș Cabat, analist economic.
Declararea şi impozitarea unei părţi mai mari a veniturilor din turism ar creşte fondurile de la bugetul de stat şi, astfel, ar exista sume în plus pentru investiţii în infrastructura turistică şi promovare a Românei.
Locurile cu evaziune fiscală ridicată în turism:Brașov, Prahova, Dâmbovița,Maramureș, Satu Mare,Suceava, Neamț,Constanța.
Evaziunea fiscală în turism
Aportul turismului în PIB-ul României: 1,9 %
Valoare: 6 miliarde de euro
Gradul evaziunii fiscale: 30 %
Valoare: 1,8 miliarde de euro
Ponderea turismului în PIB
România - 1,9%
Bulgaria - 3,6%
Ungaria - 4%
Republica Cehă - 2,8%
Media în Uniunea Europeană 15-17%