EDIȚIE SPECIALĂ. Cum se vede România după zece ani în NATO
În 2004, la 11 ani după ce solicitase aderarea la NATO, România îşi vedea visul împlinit: era primită în Alianţa Nord-Atlantică. Un obiectiv pentru care armata română s-a pregătit cu o disciplină de fier.
„Porţile deschise către exercițiile în comun sau participarea la conferințe ne-au oferit posibilitatea să adunăm materiale ce s-au constituit într-o bibliografie. Am constituit într-un birou două dulapuri în care adunasem toată bibliografia NATO. Am numit-o Biblioteca de la Alexandria. De-acolo ne-am inspirat să avem acești pași în întâmpinarea aderării la Alianţă”, a povestit generalul de brigadă Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Forțelor Terestre.
Intrarea României în NATO a însemnat o transformare totală a armatei. „De la peste 300 de mii de militari, la începutul anilor 90, azi am ajuns ca personalul total al armatei să fie de 90 de mii, militari și civili”, a precizat generalul Ciucă.
„Era necesară o reformă pe care armata a parcurs-o. Această reformă a cuprins și sistemul educațional. Avem studenţi din ţări membre NATO, dar și studenți care studiază în Europa”, arată generalul de brigadă Ghiță Bârsan, rectorul Academiei Forțelor Terestre din Sibiu.
Criza provocată de tensiunile dintre Ucraina şi Rusia a arătat că regulile în relaţiile internaţionale încep să se schimbe.
„Pentru noi, chestiunea în sine nu înseamnă altceva decât ridicarea nivelului de vigilenţă. Nu s-a trecut la alte măsuri. S-au luat în calcul activități de intensificare a pregătirii la nivelul forţelor terestre și planificarea unor exerciții care se vor desfășura în comun cu partenerii NATO”, a explicat generalul Nicolae Ciucă.
„Începând cu 2008, sistemul international a început să se schimbe. Nu e o exagerare să spunem că azi vacanța s-a terminat. Trebuie să fim ca ţară mult mai atenți, mai solidari unii cu ceilalti. Lucrurile nu evoluează într-un sens relaxant, ci spre incertitudine și transformarea regulilor. Regulile după care am trăit în sistemul internațional după 1990 se schimbă și nu pentru că noi dorim, ci prin acţiunea în forță a unuia dintre actorii importanți, Rusia. Această schimbare de reguli prin forță e un motiv care m-a determinat să spun că vacanța s-a terminat”, a explicat Iulian Fota, consilier prezidențial pe probleme de securitate națională.
„Drapelul NATO, în condiții de pace, stă liniştit. Acum bate un vânt puternic dinspre Răsărit. Se încarcă semnificația unei aniversări cu semnificaţii noi”, a conchis jurnalistul Emil Hurezeanu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
