„A fost o combinație pe jumătate fericită între aerul paternalist al părintelui finanțelor mondiale și ceva simpatie bine calibrată, care ține de dorința instituției de a consolida rolul României în regiune drept elev model al FMI”, a spus el.
„Ea a avut aseară un dinner în cerc restrâns și mulți așteptau ca acolo să facă mici declarații. Le-a promis Voi vorbi oricum mâine. Probabil va avea ceva asemănător și mâine, în Letonia. Nu vreau să fiu răutăcios, e o doamnă distinsă, se pare că e un avocat de relații comerciale internaționale de primă mână”, a declarat Emil Hurezeanu.
„Discursul ei a fost un intermezzo de amiză oarecum binevenit în Bucureștiul acesta între două vacanțe. Nu a spus mare lucru, a vorbit în platitudini bine ornamentate de farmecul ei personal și poziția sa importantă”, a adăugat el.
„Relațiile sunt bune cu FMI, în timp ce politicile lui sunt constant criticate în America, aproape că i-a închis ușa în nas premierul Ungariei, nu că îl dau drept exemplu pe Orban. În afară de noi, sârbi și vreo 2-3 periferici, clienții fondului sunt în altă parte. Polonia ar vrea un deal și unul dintre acelea foarte elegante, de salon, pe care România nu le are încă. Există trei categorii de înțelegeri: una brută, prin care îți dă bani și impune condiții, apoi cea care seamănă cu acordul preventiv, din care noi facem parte, și acordul pe care l-ar vrea Polonia, posibilitatea de a exista o paltformă care să dea credibilitate pentru alți investitori și pentru cursul monedei, nu iei bani și nu ai condiții”, a explicat Emil Hurezeanu.
Citiți și Christine Lagarde vorbește despre Eugene Ionesco la București
T. Băsescu: Economia se poate dezechilibra ușor, dacă nu suntem atenți. C. Lagarde: România se poate baza pe FMI