„Dulcele de Dăbuleni”, un soi pe cale să renască

Ce spune generalul Ben Hodges despre alegerile din România și influența rusă

Reacția lui Marcel Ciolacu după decizia SUA privind suspendarea programului Visa Waiver. Ce modificări anunță MAE

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Burduja, despre începerea forajului în Neptun Deep: Va însemna dublarea producției de gaz românesc

Rusia acuză România de „acțiuni ostile”. „Autoritățile române au pus la dispoziția teroriștilor o platformă pentru a lansa provocări”

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Se nasc tot mai puțini copii. Comuna din România în care au venit pe lume doar doi copii în ultimii trei ani

Soiul „Dulce de Dăbuleni” se cultiva acum şapte, opt, zece ani şi a dispărut de pe pieţele noastre. Este un soi foarte rezistent la secetă.

Ion Smarandache a plantat șapte hectare de pepene din soiul „Dulce de Dăbuleni”, cultivat masiv înainte de 1990. Treptat, luptând pentru producţii mari şi profit, tot mai mulţi fermieri au început să planteze seminţe de import, din care pepenii ies la începutul lunii iulie. „Dulcele de Dăbuleni” e gata pentru recoltat abia în august.

„Toate soiurile celelalte nu mai există, au dispărut din cauza secetei, dar al nostru totuşi rezistă. Eu sunt din Puţuri şi pun soiul de la Dăbuleni, iar dânşii pun soiuri străine. În condiţii de secetă la ei a dispărut producţia”, spune Ion Smarandache.

Chiar dacă în zonă solul este foarte nisipos şi nu a plouat mai deloc, de pe suprafaţa cu „Dulce de Dăbuleni” s-au recoltat peste 10 tone de lubeniţă la hectar. Fermierii spun că dacă vor reuşi să irige această suprafaţă, în viitor vor reuşi să scoată producţii şi de 3,4 ori mai mari.

Ion Smarandache spune că va reuşi să vândă toată recolta, la un preţ bun - 60 de bani per kilogram. Asta, în timp ce fermierii care au folosit seminţe străine şi-au vândut deja marfa, chiar şi de trei ori mai ieftin, din cauza ofertei mari existente pe piaţă până acum.

Vasile Toma, secretar științific al Staţiunii Dăbuleni, spune că „în ultimul timp cultivatorii au constatat că nu ce e foarte timpuriu aduce şi profitul cel mai mare.”

Fermierii care cultivă soiuri autohtone pot primi inclusiv finanţări din fonduri europene.