„Dulcele de Dăbuleni”, un soi pe cale să renască

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Soiul „Dulce de Dăbuleni” se cultiva acum şapte, opt, zece ani şi a dispărut de pe pieţele noastre. Este un soi foarte rezistent la secetă.

Ion Smarandache a plantat șapte hectare de pepene din soiul „Dulce de Dăbuleni”, cultivat masiv înainte de 1990. Treptat, luptând pentru producţii mari şi profit, tot mai mulţi fermieri au început să planteze seminţe de import, din care pepenii ies la începutul lunii iulie. „Dulcele de Dăbuleni” e gata pentru recoltat abia în august.

„Toate soiurile celelalte nu mai există, au dispărut din cauza secetei, dar al nostru totuşi rezistă. Eu sunt din Puţuri şi pun soiul de la Dăbuleni, iar dânşii pun soiuri străine. În condiţii de secetă la ei a dispărut producţia”, spune Ion Smarandache.

Chiar dacă în zonă solul este foarte nisipos şi nu a plouat mai deloc, de pe suprafaţa cu „Dulce de Dăbuleni” s-au recoltat peste 10 tone de lubeniţă la hectar. Fermierii spun că dacă vor reuşi să irige această suprafaţă, în viitor vor reuşi să scoată producţii şi de 3,4 ori mai mari.

Ion Smarandache spune că va reuşi să vândă toată recolta, la un preţ bun - 60 de bani per kilogram. Asta, în timp ce fermierii care au folosit seminţe străine şi-au vândut deja marfa, chiar şi de trei ori mai ieftin, din cauza ofertei mari existente pe piaţă până acum.

Vasile Toma, secretar științific al Staţiunii Dăbuleni, spune că „în ultimul timp cultivatorii au constatat că nu ce e foarte timpuriu aduce şi profitul cel mai mare.”

Fermierii care cultivă soiuri autohtone pot primi inclusiv finanţări din fonduri europene.