Dosarul „Portbagajul”. Omul de afaceri Mihai Bucurenciu a fost prins

Omul de afaceri Mihai Bucurenciu a fost găsit de politiști la firma pe care o deţinea în Capitală. Mihai Bucurenciu le-a spus oamenilor legii că intenţiona să se predea. Avocatul său pregăteşte deja strategia pentru o nouă anulare a deciziei.

„Este regretabil că la momentul de dinaintea acestui dosar a făcut în acest fel, de a se sustrage, la momentul de faţă, înţelepciunea vârstei îl face să nu se sustragă executării acestei pedepse, pe cale de consecinţă, acesta se va preda în zilele următoare”, a spus Violeta Podolianu, avocatul lui Mihai Bucurenciu.

Decizie ÎCCJ: Mihai Bucurenciu, înapoi în penitenciar

Omul de afaceri Mihai Bucurenciu, devenit cunoscut pentru implicarea în dosarul „Portbagajul”, urmează să se întoarcă în penitenciar. El a fost eliberat anul trecut, după ce pedeapsa de zece ani de închisoare a fost schimbată în una mult mai blândă, trei ani cu suspendare. Totuşi, instanța supremă a decis, în 28 noiembrie, că pedeapsa iniţială trebuie executată, astfel că ar mai trebui să stea în penitenciar încă aproximativ opt ani.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind executarea pedepsei la care fusese condamnat omul de afaceri Mihai Bucurenciu venea săptămâna trecută, în contextul în care surse judiciare spun că el nu mai este în ţară. Le va fi mai greu anchetatorilor să dea de el şi să îl trimită la închisoare, pentru că s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Apropiaţii săi, spun, însă, că ar putea să fie chiar în Capitală.

El a executat deja doi ani de închisoare, a fost eliberat, după o decizie a instanţei, însă, acum, alţi judecători au decis că trebuie să ispăşească şi restul de pedeapsă. Condamnarea iniţială a fost dată în 2003, iar Bucurenciu a fost găsit vinovat de sechestrare. A fost prins abia în 2009, după ce s-a întors în România.

Un dosar celebru

Mihai Bucurenciu, alături de alte 11 persoane cunoscute în lumea interlopă au sechestrat un tânăr timp de lună şi jumătate, l-au bătut şi l-au torturat, spun anchetatorii. Îl acuzau că a furat 420.000 de dolari din portabajul maşinii lui Bucurenciu.

Totul a ieşit atunci la iveală, suspecţii au fost condamnaţi, iar şeful poliţiei capitalei din acea vreme a fost demis.

Așa-numita afacere „Portbagajul” datează din luna februarie 2000, când omul de afaceri Valentin Răducanu a făcut plângere penală împotriva lui Mihai Bucurenciu (patronul firmei Prolux și al discotecii Club 99 din București) și a altor trei persoane, care l-au răpit, reținut și torturat timp de aproape cinci săptămâni.

În iulie 2009, Bucurenciu a fost capturat, după 9 ani în care reușise să rămână în liberate. El fusese dat în urmărire generală pentru executarea unui mandat de executare a pedepsei, având de ispăşit 10 ani în acest dosar. Acuzaţiile formulate împotriva sa se referă la instigare, la lipsire de libertate în mod ilegal, lipsire de libertate şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

„Afacerea portbagajul” a provocat sancțiuni la nivelul conducerii poliției. Șeful de atunci al Poliţiei Capitalei, generalul Mircea Bot, a fost sancţionat şi apoi a rămas fără funcţie. La acea vreme, în presă s-a vorbit depre complicităţi ale unor anchetatori în lumea interlopă, dar şi despre conexiunile cu politicieni.

CEDO a condamnat România în acest dosar

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat autoritățile române în dosarul „Portbagajul”, cauză intens mediatizată în anul 2003. La acea vreme, Ioan Ștefan Popa și Aurelian Ștefan Tănăsescu au fost condamnați la șapte ani de închisoare pentru implicarea în răpirea unui prieten care ar fi furat bani din portbagajul unui om de afaceri. Autoritățile române sunt astfel obligate să le plătească celor doi daune de 5.000 de euro și echivalentul cheltuielilor de judecată, în valoare de 1.900 de euro.

CEDO a decis, în ședința din 10 aprilie, că România le-a încălcat lui Ioan Ștefan Popa și Aurelian Ștefan Tănăsescu dreptul la un proces echitabil. Potrivit CEDO, Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit să îi audieze în persoană pe cei doi, care fuseseră achitați anterior, înainte să se pronunțe în cazul lor.

Potrivit CEDO, cazul a pornit de la plângerea aplicaților, conform cărora ultima instanță națională care s-a pronunțat în dosar i-a condamnat fără să le dea posibilitatea să se apere în fața magistraților și fără să poată să depună probe.

„Curtea a decis că faptul că această instanță nu le-a dat dreptul reclamanților să-și apere cauza reprezintă o încâlcare a dreptului la un proces echitabil”, se arată în decizia CEDO. Documentul integral, aici.