Dosarul a fost clasat în data de 25 martie după ce anchetatorii au stabilit că în acest caz nu a fost comisă nicio faptă penală, potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, Andreia Florea Stoian.
Iulia Ionescu, în vârstă de 15 ani, elevă la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti, a fost dată dispărută în 12 februarie. Eleba a fost găsită în 15 februarie, într-un tren în care a urcat la Suceava şi care mergea spre Bucureşti. Ea a fost adusă în Capitală de poliţişti şi predată familiei.
În 19 februarie, şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, anunţa că Poliţia Capitalei a reconstituit traseul pe care Iulia Ionescu l-a parcurs din momentul în care s-a despărţit de mama ei, în Bucureşti, şi până la Suceava, unde a fost găsită.
Şeful Poliţiei Române mai spunea că probatoriul în cazul dispariţiei Iuliei Ionescu a fost înaintat de Poliţie procurorului de caz, de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5.
Petre Tobă spunea că nu exclude ca procurorul de caz să extindă cercetările sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni. Deşi nu a menţionat ce persoane ar putea fi vizate, Petre Tobă arăta că ancheta a fost îngreunată de reprezentanţii mănăstirii Sihăstria Rarău.
„În momentul în care poliţiştii IPJ Suceava au căutat fetiţa la schitul respectiv, aceştia (reprezentanţii Sihăstriei Rarău, n.r.) au declarat că ea nu este în schit. Poliţiştii au întocmit un proces-verbal, pe care avem semnătura şi ştampila schitului respectiv. Pentru găsirea fetiţei, nu am beneficiat de informaţii de la mănăstire”, preciza șeful Poliției.
Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău spunea că Iulia Ionescu a ajuns la mănăstire după verificările Poliţiei Judeţului Suceava şi ale Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi că a ales să informeze Poliţia după plecarea fetei, ţinând cont în primul rând de starea de panică a adolescentei, de refuzul categoric al acesteia de a fi preluată de către organismele abilitate şi de promisiunea ei fermă că doreşte să se întoarcă la familie în Bucureşti.