Doar cinci producători mai pot vinde salamul de Sibiu

Culturi distruse de ger. Fermierii din Olt numără pagubele, după ce roșiile și varza au înghețat

Românii nu au încredere în produsele bio. Unul din doi consideră etichetele o păcăleală

Călin Georgescu își depune astăzi candidatura la alegerile prezidențiale. Susținătorii săi îl așteaptă la BEC cu pancarte

„Uite aicea, oameni buni, pui de urs”

Eurostat: Șase din 10 studenți români înscriși la masterat sau doctorat sunt femei. Cum explică sociologii fenomenul

Târziu spune că AUR îl susține în continuare pe Călin Georgescu: „Nu a fost acceptat un plan B cu un candidat de siguranță”

Clienți la ambasada Rusiei

Reținuți pentru trădare

Românii renunță la apa îmbuteliată în favoarea celei de izvor, după ce prețurile la raft au explodat

Doar cinci producători au obţinut atestare europeană pentru salamul de Sibiu. Ceea ce înseamnă că batoanele de salam crud-uscat se mai pot produce de acum doar în fabricile din 7 județe şi din Bucureşti. Şi clienţii au astfel o garanţie a calităţii.

Sorin Minea, producător de salam de Sibiu: „În grupul de producători sunt oameni care fac salam de Sibiu de 10, 20 de ani. Nu se admite în salamul de Sibiu decât carne de porc şi grăsime tare de pe spate. Trebuie să îl maturezi cel puţin 70 de zile, mucegaiul trebuie să fie mucegai, nu se admite făină de orez.”

Reţeta după care acest producător face salamul datează din 1911, când un italian a deschis o fabrică în Sinaia.

Sorin Minea, producător de salam de Sibiu: „El trecea prin vama Sibiului, pe acolo se făcea exportul, şi salamul de iarnă românesc era salamul de iarnă din vama Sibiului - prescurtat din Sibiu.”

Atestarea acestui produs vine după mai bine de un an de la depunerea dosarului la Bruxelles.

Roxana Vântu, reporter Digi24: „România are doar două produse recunoscute în comunitatea europeană, deşi Bulgaria, la un an de la aderare, a reuşit să înregistreze 3. Iar din cele peste 1.400 de produse recunoscute în Uniunea Europeană, cele mai multe sunt în Italia şi în Franţa.”

Asta deşi pe piaţa românească sunt vândute peste 500 de produse tradiţionale.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: „Sunt produse care au fost realizate tradiţional de bunica, care nu folosea aditivi, conservanţi, produse chimice, atunci un produs care rezistă puţin în raft, de aici un preţ mai mare, am stabilit cantităţi limită, pe zi, pe lună.”

Lista produselor care aşteaptă avizul european cuprinde telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat. Pentru ca un aliment să fie recunoscut în Uniunea Europeană, producătorii trebuie să demonstreze că folosesc aceeaşi reţetă şi materie primă din regiune respectivă.