DIGIPEDIA. Sergiu Celac: Strategia rusă – ca să mă respecți trebuie să-ți fie frică de mine
Sergiu Celac a fost invitatul lui Emil Hurezeanu în emisiunea „Digipedia”, pentru a comenta partea a treia a filmului documentar „Putin, Rusia și Vestul”.
Întrebat dacă după ultimele evenimente din Ucraina, a intrat Rusia într-o fază în care reprezintă un pericol mai mare pentru România, Sergiu Celac a evitat un răspuns tranșant, dar a atras atenția asupra unei mai vechi tradiții a Rusiei: „Din observații îndelungate, din lecturi multe, aș spune că există un filon profund în politica rusă – că e vorba de țari, că e vorba de comisari sau iar de țari, acum - în care se insistă asupra nevoii de respect: putem fi adversari, dar te rog să mă respecți. Nu mă respecți, reacționez uneori chiar violent. De cele mai multe ori, acest respect este confundat sau se confundă organic cu ideea de frică, adică: ca să mă respecți trebuie să-ți fie frică de mine. Și impunerea fricii ca semn de respect este unul din procedeele care nu țin de tactică, ci, de această dată, de strategie cu vechime mare. Din această cauză cred că Ucraina și posibilele (expansiuni) teritoriale dincolo de Crimeea merită o discuție mai aprofundată, dar în orice caz trebuie ieșit din superficialitatea de natură jurnalistică, de cotidian. E nevoie de o discuție mai solidă, pentru că pe piața ideilor din România circulă prea multă caricatură și prea puțină artă adevărată”, a punctat diplomatul.
Comportamentul Rusiei – care pare să nu mai fie dispusă a ține cont de regulile occidentale – ar putea fi contracarat din două direcții: din exterior de către China, dar și din interior, de o clasă mijlocie neglijată și nemulțumită, a arătat Sergiu Celac.
Pentru a înțelege ce se întâmplă, Sergiu Celac propune să fie puse în oglindă, pe de o parte, „atitudinea față de Occident, valorile și regulile sale, a Rusiei, care a devenit fățiș acum un stat revizionist, căruia nu-i mai convine să joace după regulile stabilite ale jocului, așa cum s-au cristalizat ele - în mare măsură fără participarea Rusiei – și, pe de altă parte, atitudinea politică, strategică până acum, a Chinei, care zice da, îmi convine să joc după aceste reguli. Pentru moment. S-ar putea să vină momentul în care China să spună: Aceste reguli nu mai îmi convin, trebuie să le schimbăm. Și China este un succes economic, iarăși, cel puțin până acum, Rusia nu este. Deci, această detașare de model este, într-un fel oblic, o recunoaștere a unui eșec economic. Rusia n-a produs un nou model”, a punctat Sergiu Celac.
Pe de altă parte, fostul ministru de Externe atrage atenția asupra nemulțumirilor mocnite din sânul societății ruse: „În toate mesajele politice către alegători, către cetățenii Rusiei, apelul este nediferențiat, este către popor, nu este către indivizi și nu se pare vorbește de clasa mijlocie, iar demonstrațiile care au avut loc anti-Putin în perioada alegerilor și post-alegeri au fost ale unei clase mijlocii care nu-și găsea încă reflectarea în ecuația puterii de la Kremlin - dar deloc! - și căreia nu-i mai convenea să fie tratată drept „mase”. Clasa mijlocie nu mai e „mase”, clasa mijlocie sunt niște indivizi care într-o oarecare măsură sunt legați de interese inclusiv concurențiale. Această ignorare a unei noi realități sociale în Rusia cvasi-capitalistă pare să nu fie vizualizată la nivelul conceptualizării, chiar idologice, de la Kremlin și aici este un semn de slăbiciune majoră. Pentru că a te adresa numai Rusiei profunde, mujicului care iese cu vaca la păscut la marginea șanțului, asta nu mai e Rusia de astăzi! Și nici oligarhii care fac cadouri iahturi de 75 de milioane de euro nu reprezintă Rusia viitorului”, subliniază ambasadorul Sergiu Celac.
Urmăriți-i comentariile în materialul video de mai jos:
Strategie versus tactică. Putin a așteptat opt ani ca să atace UE
De fapt, surpriza Putin nu e chiar așa o surpriză, spune ambasadorul. Au fost date numeroase avertismente, care, la vremea respectivă, nu au fost luate în seamă, ceea ce a generat o frustrare, iar această frustrare acumulată a determinat probabil ruptura – destul de drastică – produsă în ultimele luni.
„Unele mlădițe ale viitoarei utilizări ale armei economice ca un instrument de putere și internă, și externă se regăsesc chiar în teza lui de doctorat, care se referă la geopolitica, de fapt, a petrolului și ulterior a gazului”, a menționat Sergiu Celac.
El a ținut să facă distincția dintre strategie și tactică.
Ambasadorul a evocat conversația avută în urmă cu opt ani cu unul dintre cei care îi scriau discursurile lui Putin. Acesta i-a relatat că în perioada primului mandat al lui Putin, când avusese loc extinderea NATO și se contura primul val al extinderii Uniunii Europene, președintele rus ar fi ordonat producerea unui raport onest, cinstit, dar cu circuit extrem de restrâns, privind impactul lărgirii NATO și a Uniunii Europene asupra intereselor de stat ale Rusiei. Una dintre concluziile raportului era că lărgirea NATO a întărit, de fapt, poziția geostrategică a Rusiei. În special pe frontiera de Vest a creat mai multă predictibilitate strategică și a ușurat povara menținerii unui establishment militar. Analiza asupra consecințelor extinderii UE atrăgea, însă, atenția asupra unor urmări catastrofale pentru Rusia, prin pierderea unor piețe până atunci „captive”.
Fiind în posesia acestor date și cifre, Putin a așteptat încă un mandat, plus mandatul lui Medvedev, plus încă doi ani din mandatul actual pentru a deschide focul asupra Uniunii Europene. El a pornit mai întâi de la niște considerente economice și apoi strategico-militare. Strategia a fost făcută și ceea ce a urmat au fost doar niște pași tactici: a înjurat NATO ca principal adversar și a avut o atitudine benignă timp de opt ani în privința Uniunii Europene, știind bine ce înseamnă Uniunea Europeană pentru Rusia, a explicat Sergiu Celac:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
