13 nave de război ale NATO au fost luna trecută, concomitent, în Marea Neagră. Este cel mai mare număr de vase ale Alianţei aflate în ultimii zece ani în spaţiul pontic în acelaşi timp - o desfăşurare impresionantă de forţe şi un răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia. Vorbim de nave de luptă dotate cu echipamente de ultimă generaţie - amintim aici doar rachete Tomahawk, rachete ghidate prin satelit, obuze anti-navă şi torpile.
Cele mai importante dintre navele trimise în Marea Neagră sunt cele americane - fregata USS Taylor, distrugătorul USS Truxtun, dar şi crucişătorul Vella Gulf. De altfel, acesta din urmă este şi acum aici, unde participă la o serie de exerciţii.
(FOTO crucişătorul Vella Gulf - vella-gulf.navy.mil)
Un alt distrugător care a navigat în apele Mării Negre, USS Donald Cook, face parte din grupul de patru vase care va constitui componenta navală a sistemului de apărare antirachetă al NATO din Europa.
(FOTO - USS Donald Cook wikipedia.org)
Este echipat cu sistemul de luptă Aegis, ce are capacitatea de a lansa rachete dirijate şi de a doborî rachetele inamice care ar avea drept obiective ţări ale Alianţei Nord-Atlantice sau state terţe.
În afara acestor nave americane, în Marea Neagră s-au mai aflat luna trecută şi vase care aparţin unor forţe navele europene. E vorba, printre altele, de fregatele franceze Dupleix şi Surcouf, fregata italiană Aviere şi vasul anti-mină britanic Chiddingfold.
După cum era de aşteptat, prezenţa NATO în Marea Neagră a iritat Rusia, care a susţinut tot timpul că e vorba de un "joc al nervilor" şi de "o presiune agresivă".
Şi fiindcă tot vorbim de Rusia, merită să amintim aici şi flota impresionantă pe care Moscova o are staţionată la baza din Sevastopol, în sudul Crimeei. Moscova are detaşate aici brigada 810 şi batalionul 382 de infanterie marină, dar şi zeci de crucişătoare, distrugătoare, submarine, fregate, elicoptere şi avioane de vânătoare, gata să fie ridicate în aer la cea mai mică alertă.