De opt ani, prima cale ferată din România, București - Giurgiu, a devenit o amintire

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Din cauza unor lucrări de exploatare de pietriș la piciorul unui pod peste Argeş, stâlpii de susținere ai acestuia s-au răsturnat în anul 2005, iar trecerea a devenit impracticabilă. Nici după opt ani, autoritățile nu au reușit să-l refacă. Ministerul Transporturilor spune că se lucrează încă la un studiu de fezabilitate.

„Era o cale ferată care slujea această parte din Câmpia Română. Oamenii veneau la gară cu carele, încărcau în vagoane. Apoi a fost un scop strategic, militar, se preconiza războiul romano-ruso-turc, Războiul de Independență, a slujit transportului trupelor, și aprovizionării armatelor beligerante”, spune Radu Theodoru, scriitor din Comana.

„Bazele ei au fost puse de Alexandru Ioan Cuza în 1856, dar această cale ferată a fost realizată în timpul regelui Carol”, precizează Dan Gabriel Ofițeru, director general adjunct al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

Construcţia a fost concesionată unei firme engleze și s-a lucrat le ea din septembrie 1865 până în august 1869, cu o întrerupere de câteva luni.

Calea ferată ajungea pâna în Port. Astfel, Portul Giurgiu a devenit primul port din România cu cale ferată directa pâna în Capitală. A fost apoi conectată până spre Valea Prahovei, ceea ce a favorizat relaţiile comerciale și transportul de mărfuri spre Dunăre.

Prin stațiile de pe această linie trecea și Orient Expresul, trenul care face legătura între Paris și Istanbul. Prima oprire după București era la gara Comana.

Anul 2005 a fost un an nefast pentru prima cale ferată a României. Stâlpii de susținere ai unui pod de trecere peste Argeș s-au prăbușit, iar traseul a devenit impracticabil. Vina a fost pusă atunci de autorități pe seama inundaților. Localnicii spun că, de fapt, vinovatul este un șantier de exploatare a nisipului care se afla la doar câțiva metri distanță de podul din Grădiștea.

De opt ani, prima cale ferată din Romania, București - Giurgiu, a devenit o amintire. Oficialii n-au reușit să repare podul peste Argeș.

Oamenii merg acum pe rute ocolitoare și plătesc cel puțin dublu pe transport. Autoritățile ar fi putut să se folosească de structura deja existentă a unui alt pod, ridicată pe vremea comunismului, aflat la doar câțiva metri distanță de cel prăbușit. Numai că, de opt ani, oficialii statului nu au făcut nimic și au lăsat timp hoților să distrugă și ce era deja construit.

Ministerul Transporturilor spune că în prezent este în curs de elaborare studiul de fezabilitate pentru proiectul „Redeschiderea circulaţiei feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeş, linia Bucureşti-Giurgiu”.

Investiţia ar trebui să se realizeze din fonduri europene nerambursabile, dar CFR nu a înaintat încă nici un termen. Până decid guvernanții ce fac cu podul și linia ferată, legătura între Bucureşti şi Giurgiu se face pe o rută ocolitoare prin orașul Videle.