Dar tot un record sunt şi consumul acestei clădiri şi costurile de întreţinere. Pe de altă parte, este cea mai vizitată clădire din România. Palatul Parlamentului, lăsat în urmă de Nicolae Ceuşescu şi proiectat de Anca Petrescu, cu plusuri şi minusuri, în materialul următor.
Palatul Parlamentului, fosta Casă a Republicii şi apoi Casă a Poporului, este rodul deselor vizite ale lui Nicolae Ceauşescu din anii '70 în Coreea de Nord.
„Era un moment de competiţie între Ceauşescu şi preşedintele coreean. A vrut să-l depăşească. Nu era pe măsura posibilităţilor”, explică Ion Iliescu, fost președinte al României.
După cutremurul din 1977, dictatorul a demarat un plan megalomanic de reconstrucţie a Bucureştiului, iar Casa Poporului a fost centrul acestui proiect. Pentru construirea ei s-a organizat un concurs, câştigat de Anca Petrescu, numită arhitect-şef de proiect. La acea vreme, Anca Petrescu avea doar 28 de ani.
De fapt, echipa care a coorodnat lucrările a fost formată din 10 arhitecţi, care au avut în subordine alţi 700. Construcţia propriu-zisă a început în 1984, pe 25 iunie. La inaugurarea lucrărilor a participat şi Ceauşescu.
20.000 de muncitori au lucrat zi şi noapte, timp de cinci ani. În 1989 rămăseseră foarte puţine lucruri de definitivat la construcţia gigant. Palatul Parlamentului are 356.000 de metri pătraţi şi 21 de corpuri. Dimensiunile impresionante au făcut ca Palatul să intre în Cartea Recordurilor de trei ori. Cea mai mare clădire administrativă de uz civil din lume şi a doua clădire administrativă după Pentagon. Cea mai grea clădire din lume şi cea mai scumpă clădire administrativă din lume.
Palatul Parlamentului are 84 de metri înălţime şi alţi 90 de metri sub pământ. Cu alte cuvinte, la suprafaţă sunt 12 etaje, iar în subteran alte 8. Una dintre criticile aduse clădirii, pe lângă cele legate de aspect şi domensiuni, este aceea că încăperile sunt împărţite prost şi se face foarte multă risipă de spaţiu. În plus, Palatul Parlamentului este extrem de costisitor. Consumă cât 1.500 de locuinţe. Totuşi, clădirea a devenit principalul obiectiv turistic nu numai al Bucureştiului, dar şi al României. Are cei mai mulţi vizitatori. Aproape 150.000 pe an, dintre care 80% sunt străini.