Cum a fost premeditat haosul la alegerile din diaspora. Circularele care nu au permis deschiderea de noi secții de votare
„Sunt sute de localităţi din Italia care erau disponibile să găzduiască secţii de votare, dar, repet, Ambasada nu a vrut să dea curs în niciun fel, întrucât s-a mulţumit cu răspunsul trimis de la Bucureşti, care a limitat organizarea acestor secţii de votare. Ar fi fost o circulară de la Bucureşti, prin care nu se putea schimba sau modifica numărul secţiilor de vot din Italia”, spune Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei de Români din Italia.
Potrivit Adevărul, care citează surse din cadrul MAE, totul ar fi plecat de la două circulare transmise la ordinul ministrului Titus Corlăţean prin care secţiile de votare puteau fi organizate exclusiv în clădiri oficiale. Jurnaliştii de la Adevărul spun că în Spania au fost respinse propunerile de înfiinţare de secţii în zone cu mari comunităţi de români, ca Huelva şi Coslada, unde trăiesc aproape 40.000 de conaţionali. Asta, deşi autorităţile locale spaniole aveau soluţii.
„Noi, nu doar o dată, nu de două ori, ci de trei ori, concret în datele de 8 septembrie, 18 septembie şi astăzi, pentru a se putea organiza a doua rundă de alegeri de duminică, am pus la dispoziția Ambasadei notificarea că noi suntem dispuşi, la fel ca întotdeauna, să punem la dispoziţia autorităţilor române un colegiu şcolar în timp record. Nu înţelegem de ce a fost eliminată dorinţa noastră, pentru ca vecinii noştri români să poată vota în interiorul localităţii lor”, spunea în noiembrie 2014 Pedro Rollan Ojeda, primarul din Torrejon de Ardoz.
Şi în Italia, asociaţiile de români au cerut Ambasadei de la Roma, încă dinaintea primul tur al prezidenţialelor, să găsească soluţii pentru înfiinţarea de noi secţii de vot. Nu au primit niciun răspuns.
„Sunt convins că s-a minimalizat foarte mult şi s-a încercat îngrădirea în general a dreptului de vot al românilor din diaspora”, spune Eugen Terteleac.
Au fost situații în care chiar ambasadele au cerut insistent suplimentarea secţiilor de vot, mai ales după primul tur de scrutin. Dar numărul lor a rămas acelaşi.
„Dacă numărul secţiilor de votare ar fi fost mai mare, ar fi votat mai mulţi români”, spune Dana Constantinescu, ambasadorul României la Roma, în 8 noiembrie 2014.
„Ambasada a solicitat între cele două tururi, a propus deschiderea a trei secţii noi în Londra. Una singură în plus dacă ar fi fost, toţi cei care în turul doi nu au reuşit să voteze ar fi putut vota”, spunea, în noiembrie 2014, fostul ambasador al României la Londra, Ion Jinga.
„Noi, între turul întâi şi doi am solicitat chiar cu insistenţă să se deschidă noi secţii de votare. Acest lucru nu s-a putut. Ni s-a spus că aşa sunt prevederile legale”, spunea și Lazăr Comănescu, fost ambasador al României la Berlin.
Acum, procurorii anticorupţie îl acuză pe fostul ministru Titus Corlăţean că în mod deliberat i-a împiedicat pe românii din străinatate să voteze la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. A doua acuzaţie este de abuz în serviciu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
