Cu pași mari către Mica Unire

Unirea Principatelor a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică dintre cele două țări. Povestea a început în anul 1848, o dată cu desființarea uniunii vamale dintre Moldova și Țara Românească. Însă abia în anul 1859 apare o conjuctură favorabilă românilor. Războiul Crimeii care a opus în principal două mari puteri, Imperiul Otoman și Imperiul Țarist a adus din nou în atenția puterilor europene problema principatelor române. Francezii în special doreau unirea pentru a crea un stat tampon care să oprească expasiunea Rusiei și să protejeze Imperiul Otoman.

La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, dintr-un şir de nu mai puţin de 38 de candidaţi. La Iaşi Adunarea Electivă era dominată de membrii partidei naţionale iar scorul votului a fost de 55 la 33. În Ţara Românească însă, situaţia a fost mai complicată. Conservatorii aveau cele mai multe mandate, in timp ce unioniştii aveau numai o treime şi existau destui indecişi. Nicio tabără nu avea suficiente voturi ca să poată alege un domn.

Aşa se face că în dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, unionistul Vasile Boerescu cere Adunării Elective o şedinţă cu ușile închise. El a explicat că există o soluţie pentru ieşirea din blocaj şi anume alegerea unui singur domnitor pentru ambele principate. Propunerea a fost acceptată în unanimitate.

Dealul Mitropoliei a fost inundat de peste 30 .000 de bucureșteni care au venit să sărbătorească dubla alegere. Aflat la Iași, Cuza a primit bucuros vestea, iar in februarie şi-a făcut intrarea triumfală în capitala Principatelor Unite. Domnitorul a fost aclamat de zeci de mii de oameni de-a lungul Podului Mogoşoaiei, Calea Victoriei de astăzi si până la casele Golescu, aflate pe locul Palatului Regal de astăzi. Așa s-a facut Unirea.

Citiţi şi:

DIGIVOX. Ce spun românii despre Mica Unire

Mica Unire, cu acordul marilor puteri

Unirea, anunțată pe dealul Mitropoliei

Cuza, omul potrivit la locul potrivit

Orașele în care s-a scris istoria Unirii

Hotel Concordia, clădirea în care s-a născut România modernă, este o ruină

Unirea, o dorință „veche” a românilor