Copiii dispăruți ai României. Unii ar împlini azi 35-40 de ani
Cel puţin 10 copii pe zi sunt daţi dispăruţi. Vorbim despre o medie a alertelor de dispariţie de minori înregistrate la Poliţie anul acesta. Dar unele cazuri sunt atât de vechi, încât unii dintre cei disparuți ar împlini azi 35-40 de ani și ar fi, desigur, greu de recunoscut. Ministerul de Interne vrea să înfiinţeze o structură specială de poliţie pentru a găsi mai repede persoanele dispărute.
Pe pagina oficială a Poliţiei Române este lista cu copiii dispăruţi, în speranţa că la un moment cineva poate oferi amănunte care să îi ajute pe ofiţeri să îi găsească. Numai că unii ar fi de-acum adulți în toată puterea cuvântului. Câteva exemple:
Andreea Roatiş este dispărută de 18 ani. A plecat dintr-un mic oraş din Sălaj, Cehu Silvaniei, şi nu s-a mai întors. Cu greu poţi să o recunoşti acum pe Andreea după poza din copilărie.
Aceeaşi situaţie este şi în cazul unui alt minor căutat: Andrei Berehoi, care ar trebui să împlinească anul acesta 35 de ani. Avea domiciliul în Sectorul 4 când a fost semnalată dispariţia.
Ştefan Neagoe a plecat de acasă în vara anului 2014, de la domiciliul bunicii sale.
Pe lista Poliției Române se adaugă noi dispăruți zilnic. Un caz recent este Anişoara Darie, dată dispărută de familie în 27 iunie anul acesta.
În ultimii 30 de ani, peste 52.000 de copii au fost daţi dispăruţi, iar peste 300 sunt căutaţi şi acum.
Copii care au plecat și de 20 de ori
„Cazuri alarmante sunt minorii sub 14 ani sau cei care dispar din, să zicem, medii ostile vieții”, spune comisar-șef Emil Gănțoi.
Emil Gănţoi este unul dintre puţinii ofiţeri specializaţi în căutarea persoanelor dispărute. Lucrează în domeniu de peste 10 ani. Cel mai greu de gestionat sunt plecările repetate, spune acesta: sunt copii care au plecat într-un an şi de 20 de ori, majoritatea din centrele de plasament.
„Poți să te ocupi de cazul unui minor, să-l găsești și după o oră să fii sunat că același minor a plecat. Efectiv procedura trebuie reluată, fără excepție: punerea în bază, darea în consemn la frontieră, căutarea la nivel internațional”, arată Emil Gănțoi.
Căutarea persoanelor dispărute se face cu oameni puțini și cu o legislație care nu ajută
Munca devine şi mai dificilă, o recunoaşte chiar comisarul-şef: sunt prea puţini poliţişti care se ocupă de aceste cazuri, mai ales după pensionările masive din ultimii ani.
Ministerul de Interne vrea să înfiinţeze o nouă structură de poliţie pentru depistarea celor dispăruţi, dar nu se ştie de unde vor fi încadraţi noi oameni, în plină criză de personal.
„În cadrul acestei structuri intenționăm să atragem specialiști, intenționăm să încadrăm polițiști cu specializări din alte zone decât Academia de Poliție și aici mă refer la psihologi, la cadre care ar putea să facă și alte activități decât cele de căutare”, a anunțat zilele trecute Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI.
Nici actuala legislaţie nu le permite poliţiştilor de la Investigaţii Criminale să aibă o reacţie rapidă: în 2020, o persoană dispărută nu poate fi urmărită prin localizarea telefonului mobil. Legea permite interceptarea doar în cazul în care există indicii că ar putea fi vorba despre o infracţiune.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
