„Avem revendicări în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro, iar prin camerele de adjudecare a disputelor au fost emise decizii în valoare de aproape 175 de milioane de euro”, spune Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Aceste decizii pot fi atacate la curţile de arbitraj, fie în ţară, fie în străinătate. Iar suma finală pe care ar putea să o plătească statul ar putea creşte.
Pe autostrada Lugoj-Dumbrava, trei dintre cei patru constructori cer bani în plus: aproape 180 de milioane de lei.
Cel mai mult au cerut italienii care au lucrat pe primi 27 de kilometri ai autostrăzii: 134 de milioane de lei.
„În momentul în care a început execuţia proiectului s-a constatat că nivelul pânzei de apă freatică a crescut. În această situaţie au apărut alunecări de teren care au necesitat intervenţii de consolidare”, adaugă Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Studiile de fezabilitate făcute ca la carte ne-ar putea ajuta să economisim bani, spun specialiştii. Surprizele ar fi mai puţine atunci când încep efectiv lucrările, iar constructorii nu ar mai avea motive să ceară bani în plus.
Fiecare zi pierdută din cauza ritmului lent de realizare a exproprierilor, a relocărilor de utilităţi şi a emiterii de avize ne costă. Constructorii cer să primească bani când utilajele stau din vina statului.
„Sumele acelea vor fi plătite din bugetul de stat si sunt erorile de management ale ultimilor directori generali. Au existat inclusiv şi abuzuri din partea directorilor CNADNR. Nu le-a mai plăcut de o firmă şi au zis reziliaţi contractul cu ăia. Și ne-au dat în judecată şi le plătim acum zeci de milioane de euro gratuit”, spune Alin Goga, director de investiţii în DRDP Craiova.
Centura Sibiului este un astfel de exemplu. Atât firma aleasă iniţial să facă şoseaua, cât şi drumarul austriac care a preluat ulterior o parte din lucrări, cer despăgubiri de zeci de milioane de euro. Un alt exemplu este bucata de 20 de kilometri dintre Cernavodă şi Medgidia.
Culmea este că şi italienii de la Impregilo care au lucrat pe cei 22 de kilometri dintre Cunţa şi Sălişte, parte a autostrăzii Orăştie-Sibiu, ne cer 120 de milioane de lei în plus faţă de contract. Asta deşi ne-au lăsat cu o gaură de 300 de metri în mijlocul autostrăzii.
„Materialele de construcție nu sunt în conformitate cu caietul de sarcini, lucrările de execuție sunt necorespunzătoare, deci proiectul nu a fost respectat”, declara Dan Costescu, ministrul Transporturilor, în urmă cu două săptămâni.
Iar în acest caz garanţiile care pot fi executate de stat pentru a repara autostrada se ridică la doar 90 de milioane de lei.