Dezbaterile au fost centrate pe rolul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice în contextul crizei din Ucraina. Iar previziunile analiştilor nu sunt optimiste.
„Am fost câţiva ani buni în vacanţă, am profitat de această vacanţă, inclusiv prin aderarea la NATO, dar asta este viaţa, vacanţa s-a terminat. Lucrurile bune nu ţin chiar atât de mult. Şi norii negri se strâng. Se strângeau deja, până să apară evenimentele din Ucraina şi din Crimeea”, a declarat Iulian Fota, consilier prezidențial.
„Este ca un drapel al Alianţei, care este pleoştit pe catarg şi care dintr-o dată, având în vedere ce se întâmplă astăzi, începe să fluture. Dar flutură năprasnic. Deci cred că problemele care ne interesează ţin de ceea ce se întâmplă astăzi. Ţările, ca şi casele, cuplurile, ce vreţi dumneavostră, e mai bine să fie solide în aşteptarea uraganului sau a prăpădului. Prăpădul se poate întâmpla oricând”, a spus jurnalistul Emil Hurezeanu.
În contextul în care conflictele internaționale s-au mutat la doar 500 de kilometri la est de România, analiștii susțin că apărarea țării trebuie să cunoască și alte forme decât cele militare.
„După aceşti zece ani, înţelegem că România se angajează mai departe pentru a susţine preocupările Alianţei şi va acţiona cu succes pentru îndeplinirea dezideratelor stipulate în noul concept NATO de la Lisabona, dezvoltând astfel capabilităţi suplimentare, în domenii precum cyber-defence şi securitate energectică”, a apreciat Ioan Bondrea, rector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Peste 40.000 de militari români au participat, în ultimii zece ani, la diferite misiuni de menținere a păcii pe glob.