Viteza melcului este singura cu care se poate circula pe DN 76, cu doar câţiva kilometri înainte de intrarea în Beiuş. Drumul poate fi numit cu greu șosea: este plin de gropi, porțiuni neasfaltate și denivelări.
Pentru a nu-și distruge mașinile șoferii trebuie să circule cu viteză redusă și cu foarte multă atenție de fiecare dată când traversează un podeț sau un pod pentru că acestea sunt cu cel puțin 10 centimetri mai înalte decât nivelul asfaltului.
„Dezastru, dezastru, cea mai mare umilință pe care trebuie să o îndure oamenii din zona asta”,a spus un șofer.
„Să le fie rușine la toți, să le fie rușine nu am ce zice”, a adăugat alt șofer.
Deși sperau ca macar în acest an drumul sa fie reabilitat și pe aceasta porțiune, șoferii mai au de așteptat.
„De la Pocola la Vârfurile unde e un constructor, din punctul meu de vedere este clar că nu e mobilizat, nu lucrează. (Este trecut un termen de finalizare... noiembrie 2016. e viabil?) Da, e termenul lor din contract. După cum se mișcă, nu cred că va fi finalizat”, a spus Eugen Cecan, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri din Cluj.
Conducerea CNADNR a cerut constructorilor să se mobilizeze.
„În acest moment, solicit antreprenorilor și tuturor factorilor implicați să depășească animozitățile existente și să conlucreze pentru finalizarea proiectului. N-aș vrea să ajungem la măsuri extreme precum rezilierea contractelor, relicitarea lor și din nou amânarea finalizării, dar, dacă va fi cazul, fără ezitare o vom face", potrivit unui comunicat de presă al CNADNR, semnat de directorul general Cătălin Homor.
Refacerea drumului dintre Oradea şi Deva are o istorie tumultoasă, cu declaraţii surprinzătoare ale autorităţilor şi situaţii-limită pentru localnicii de pe traseu. Fostul şef al CNADNR, Narcis Neaga, declara anul trecut că îi este ruşine că este şeful acestei instituţii după ce a văzut felul în care lucrează firmele de construcţii, în timp ce localnicii din comuna Rieni au avut nevoie de scară pentru a putea trece drumul.
Drumul Oradea-Deva are o lungime de peste 170 de km, iar refacerea lui ar trebui să fluidizeze traficul şi să reducă numărul de accidente pe această rută.
Valoarea totală a proiectului este de aproape un miliard de lei, din care 85%, fonduri europene.