CJ Cluj şi o firmă de construcţii s-au dat reciproc în judecată şi au uitat de reabilitarea unui drum

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Este vorba chiar despre şoseaua care leagă satul natal al fostului premier Emil Boc, Răchiţele, de localitatea Ponor. Problema este că şi ce s-a făcut este de mântuială: zidurile de protecţie au fost plătite, dar ele nu există, iar podurile n-au structuri de susţinere.

Drumul spre Parcul Naţional Apuseni îi sperie pe turişti şi îi aduce la disperare pe localnici.

Lucrările de reabilitare sunt abandonate de doi ani, după ce un control al Consiliului Judeţean a ajuns la concluzia că zidurile de protecţie ale drumului au fost reduse la jumătate. iar unele poduri nu au structură de rezistenţă.

Constructorul susţine că a primit de la Consiliul Judeţean un proiect tehnic greşit. Proiectul a fost făcut în 2007, dar lucrarile au început în 2010 iar starea drumului şi a podurilor se degradase mult între timp.

Consiliul Judeţean spune că şi-a asumat această greşeală şi a alocat, separat, 12 milioane de lei din bugetul propriu pentru lucrările suplimentare. Asta nu i-a mulţumit pe patronii firmei de construcţii, care cer returnarea garanţiei de participare la licitaţie, în valoare de 3 milioane de lei. Cele două părţi s-au dat reciproc în judecată şi au ajuns cu reclamaţii la DNA.

„Suntem cu un contract reziliat, suntem în instanţă pe partea civilă cu ei şi suntem bineînţeles şi pe partea penală la DNA. Dacă se constată în mod definitv prin hotărârea instanţei că este vorba de o fraudă vom pierde absolut toţi banii”, spune Mariana Raţiu, director executiv al Consiliului Judeţean Cluj.

Din cauza tuturor acestor probleme, proiectul riscă să piardă finanţarea europeană iar Consiliul Judeţean va trebui să returneze cei 27 de milioane de lei pe care i-a cheltuit deja.