Cipru se află în pragul unei crize alimentare

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

După ce Parlamentul de la Nicosia a adoptat o parte din noul plan de salvare, preşedintele cipriot speră să-i convingă pe oficialii europeni că ţara sa poate garanta creditul extern. Între timp, insula este ameninţată de o criză alimentară.

Pe fondul crizei, grija zilei de mâine devine tot mai acută în Cipru. Oamenii nu ştiu la ce să se aştepte şi au început să golească pieţele şi magazinele pentru a-şi face provizii. Supermarketurile au anunţat că mai au produse pentru numai câteva zile.

„Va fi dureros, dar va trece. Vreau să-i trimit un mesaj doamnei Merkel, anume că şi-a dat foc la casă, adică Europei”, spune un pensionar.

Citiți și Criza din Cipru. Gazprom propune un plan alternativ de salvare

Președinte: Ciprul se confruntă cu cea mai gravă criză de la invazia turcă încoace

Sentimentele antieuropene au devenit tot mai răspândite printre ciprioţi. Cu atât mai mult cu cât, instituţiile europene au condiţionat salvarea Ciprului de taxarea economiilor făcute de oameni.

„Situaţia se înrăutăţeşte. Lucrul cel mai rău e că am acceptat termenii Uniunii Europene. Ar fi trebuit să-i dăm afară din Cipru şi să ne descurcăm singuri”, se plânge Christos Chartas, angajat în sectorul privat.

După 12 ore de dezbateri, parlamentarii ciprioţi au căzut de acord asupra a trei măsuri din aşa-numitul „Plan B de salvare a ţării”: restructurarea sectorului bancar, crearea unui fond de solidaritate şi limitarea circulaţiei capitalurilor, pentru a preveni un eventual colaps al băncilor.