Cine este vinovat pentru situaţia în care a ajuns Bulevardul Uranus din Capitală?

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Experiment Digi24 în satele României: Dacă ar candida Brad Pitt?

Ilie Bolojan i-a sunat pe Elena Lasconi și Mircea Geoană

Ciucă, despre retragerea lui Orban din cursa pentru Cotroceni: Mie îmi pare foarte rău

Ambasadorul Ucrainei la București, la 1.000 de zile de la război: Nu putem lăsa Rusia să ajungă la granița României, la gurile Dunării

„Următoarele două luni sunt periculoase. Este un risc de război mondial”. Avertismentul ministrului de Externe al Ungariei

Alertă la Chișinău. O dronă a fost găsită în apropriere de o arenă sportivă din capitala Republicii Moldova

„Îngropată sub un morman de dosare şi metal”

Construcţiile blocau lucrările aşa că autorităţile locale au hotărât să le pună la pământ. Primăria a început lucrările în anul 2010 pe baza unor decizii luate în 2009. La doar câteva luni, Tribunalul din Cluj a hotărât să le suspende, însă primăria nu a oprit demolările.

Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură riscă să rămână aşadar un mare şantier.

Mai multe asociații care luptă pentru apărarea patrimoniului istoric și a clădirilor vechi din București au atacat în instanță decizia municipalității de a demola clădirile istorice pentru a lărgi Bulevardul Uranus.

După decizia de ieri a magistraților de la Cluj, actele care au dat undă verde demolării devin, practic, nule. Primăria Capitalei ar putea răspunde penal pentru demolările care s-au dovedit a fi ilegale sau ar putea fi obligată să reconstruiască aceste clădiri.

După decizia Tribunalului Cluj, primăria a emis alte două autorizații de construcție și alte trei planuri urbanistice zonale, în baza cărora a continuat lucrările. Între timp, și aceste acte au fost contestate de unele asociații și, spun reprezentanții acestor asociații, și cele cinci acte noi ar urma să fie anulate.

Până acum, au fost investiți bani serioși în acest proiect mare de infrastructură, cu un cost inițial de 130 de milioane de euro.