Ceremonie în Parcul Carol, la Mormântul Eroului Necunoscut

Aceasta a fost prima ceremonie a zilei de 1 Decembrie 2012, într-un loc simbolic pentru România, locul în care sunt înhumate osemintele Ostaşului Necunoscut. După primul Război Mondial, România a fost printre primele state care a decis să îi comemoreze pe cei care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă.

La Tratatul de la Versailles, s-a stabilit ca responsabilitatea fiecărei ţări de a respecta mormintele eroilor de război este obligatorie, iar statul român a fost primul care i-a asimilat şi pe eroii străini celor naţionali.

În 1923, conducerea statului a decis ca simbolul sacrificiului celor căzuţi pentru reîntregirea neamului să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Târgu Ocna, Jiu, Prahova sau Bucureşti. Pe 13 mai 1923, osemintele ostaşilor necunoscuţi îngropate lângă Mărăşeşti au fost deshumate, puse în zece sicrie, iar un elev de la Şcoala Militară „Dimitrie Sturdza” a ales unul dintre sicrie, spunând „acesta este tatăl meu”. Au fost cuvintele simbolice care au ales ca acela să fie reprezentantul ostaşilor necunoscuţi căzuţi la datorie pe fronturile de luptă din România.

A doua zi, pe 14 mai 1923, acest sicriu, acoperit cu un tricolor, a fost purtat pe braţe de o gardă de ofiţeri, Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul, şi depus pe un vagon platformă al unui tren special cu destinaţia Bucureşti.

La Gara de Nord, trenul era aşteptat de însuşi Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniformă de general al Regimentului de Escortă Regală, care a trecut în revistă Compania de Onoare.

Sicriul a fost depus apoi pe un catafalc drapat cu steagul şi însemnlele României, iar după oficierea unui serviciu religios cu onoruri militare, a fost aşezat pe un afet de tun, tras de opt cai şi transportat până la Biserica Mihai Vodă, unde bucureştenii au putut veni în pelerinaj. Aici, sicriul a rămas până în ziua de 17 mai, când un reprezentant al familiei regale, al membrilor guvernului şi al legiuitorilor vremii a adus sicriul în Parcul Carol, în faţa unui numeros public, pentru ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut.

S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul, Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919".

Ansamblul funerar a fost realizat în 1927. Tot atunci, prin grija Asociaţiei Cultul Patriei, s-a aprins o candelă, a cărei flacără ardea zi şi noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, lângă mormânt a fost ridicată şi sfinţită o cruce.

În timpul regimului comunist, mai exact în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti.Din 1959 până în 1991, locul Mormântului Ostaşului Necunoscut a fost aşadar în faţa Mausoleului de la Mărăşeşti.

Abia după 1989, la insistenţele Ministerului Apărării Naţionale, ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe explanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului.