Ce au răspuns Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg la întrebările presei legate de scut și Rusia
Iată ce au întrebat jurnaliştii şi ce au răspuns cei doi înalţi oficiali la declaraţia de presă comună susţinută la Cotroceni:
Jurnalist: Domnule Președinte, vă așteptați la amenințări din partea Rusiei ca urmare a inaugurării sistemului de radare? Acest sistem face România mai sigură? Domnule Secretar General, credeți că declararea acestui sistem operațional la Summitul de la Varșovia va tensiona relațiile cu Rusia, va face ca o confruntare să fie mai posibilă?
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: „Acest sistem nu se referă la Rusia, nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar atât condițiile fizice, cât și geografia fac imposibil ca acest sistem să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale rusești. Așadar, este un sistem care este îndreptat împotriva unor amenințări care vin din afara zonei euroatlantice. Noi am fost foarte transparenți față de ruși în ceea ce privește planurile noastre privind acest sistem, deci nu văd niciun motiv pentru ca acesta să intensifice tensiunile. Iar amenințările din partea Rusiei sunt nejustificate și iresponsabile. Rușii știu că este un sistem care nu este îndreptat împotriva Rusiei.”
Președintele României, Klaus Iohannis: „Cu siguranță, acest sistem antirachetă face și România mai sigură, face Europa mai sigură. Am spus în prezentarea mea de dinainte și vreau să repet. Acest sistem de la Deveselu are strict capacități defensive. Nu este îndreptat împotriva niciunui stat, nu poate să fie folosit ofensiv. Acest sistem se încadrează în logica pe care, de asemenea, am menționat-o și poate ar trebui să elaborez. „28 pentru 28” e clar, fiecare apără pe fiecare. În ceea ce privește abordarea „360 de grade”, NATO trebuie să fie pregătită pentru a face față la toate provocările sau la toate riscurile. Aici nu vorbim despre Rusia. Știm că Rusia folosește aceste ocazii pentru a fi foarte vocală, însă și ei știu la fel de bine cum știm noi că sistemul nu este în niciun fel îndreptat împotriva Rusiei, dar NATO trebuie să fie pregătită pentru a face față și altor incidente, care vin din altă zonă, din afara spațiului euroatlantic. Mă aștept, deci, ca, în continuare, celelalte elemente ale sistemului antirachetă care vor fi amplasate, următorul în Polonia, să facă față foarte bine unor amenințări de acest tip.”
Jurnalist: Cum afectează echilibrul de securitate în zonă faptul că Rusia va trimite trei brigăzi suplimentare la granița sa cu NATO, în sud și sud-vest, deci și aproape de România?
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: „Am văzut informații despre aceste divizii de ceva vreme deja și cred că acest lucru face dintr-un tipar pe care-l tot vedem de câțiva ani. Vorbim despre o Rusie mai asertivă, despre o acumulare masivă de forțe rusești, despre modernizarea sistemelor ofensive, de exerciții militare mai frecvente și mai aproape de granițele NATO. Însă, ce este mai important, e faptul că am văzut o Rusie care este dispusă să recurgă la forța militară pentru a modifica granițele în Europa anexând ilegal Crimeea și destabilizând estul Ucrainei. Și tocmai din cauza acestui tipar de câțiva ani NATO a reacționat implementând cea mai mare consolidare a apărării noastre colective de la finalul Războiului Rece. Avem o prezență sporită în partea de est a Alianței cu forțe și capacități NATO, și aici în România, și ne-am consolidat capacitățile când vine vorba de sporirea numărului de forțe dacă este necesar. Este o reacție la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina. Trebuie să reacționăm când vedem un astfel de comportament o perioadă lungă de timp, dar în același timp ceea ce facem noi este defensiv, este proporțional și este în deplin acord cu obligațiile noastre internaționale, iar NATO nu dorește o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou Război Rece și vom continua să depunem eforturi pentru o relație mai constructivă cu Rusia și considerăm că nu există nicio contradicție între o apărare puternică, un comportament predictibil și puternic din partea NATO și în același timp ne dorim un dialog transparent și reducerea riscurilor pentru că vedem că o prezență crescută la granițele noastre crește riscurile de accidente și incidente. Am văzut doborârea avionului rus asupra Turciei, incidentele din Marea Baltică, am asistat la un comportament nesigur al aeronavelor rusești în preajma navelor americane. Deci avem nevoie de această combinație de putere și angajament politic.”
Președintele României, Klaus Iohannis: „Aceste acțiuni care sunt anunțate și pregătite în Rusia sunt dintre cele care ne fac pe noi să solicităm NATO o abordare echilibrată a flancului estic, dacă vorbim despre partea nordică, unde avem Polonia și statele baltice și partea sudică a flancului estic, unde avem România și Bulgaria. Este evident că acest flanc are nevoie de o abordare echilibrată, asta însemnând că vom avea o prezență avansată a forțelor NATO și în partea de nord a flancului estic, dar e necesară și în partea de sud a flancului estic. Asta nu înseamnă că vom avea, ca vremea Războiului Rece, zeci sau sute de mii de soldați staționați pe acest flanc, însă, după părerea noastră, este nevoie de o prezență avansată a forțelor NATO, de exemplu prin exerciții militare comune – avem foarte multe astfel de exerciții, ne dorim mai multe. În aceeași logică, ne dorim, și am propus acest lucru, să avem o prezență navală permanentă în Marea Neagră, care, sigur, va porni de la riverani, adică noi cu bulgarii și turcii, dar care, în perspectivă, trebuie să se integreze în abordarea NATO pentru partea sudică a flancului estic”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
