Capriciile vremii în 2015
Sunt mari şanse ca la nivel planetar, 2015 să fie supranumit cel mai cald an, cel puţin din ultimul secol. Nu întâmplător fenomenul El Nino ce influenţează condiţiile meteorologice la scară mare şi care constă în încălzirea Pacificului tropical, este în prezent printre cele mai puternice de când există măsurători.
Iar unul dintre efecte a fost apariţia ploilor pe coasta sud-americană ceea ce a făcut ca în cel mai arid loc de pe pământ, Deşertul Atacama să înflorească peste 200 de specii de plante multicolore.
Dar sa revenim la noi, unde, 2015 a început cu cea mai geroasă dimineaţă de Anul Nou din ultimii 50 de ani, cu temperaturi de minus 32 de grade Celsius în Miercurea Ciuc şi minus 20 de grade în Bucureşti.
Şi mai frig a fost imediat după Bobotează, dar apoi uşor, uşor, vremea a devenit caldă, iar primul viscol a sosit în noaptea de 6 februarie. Aproape toată jumătatea de sud a ţării s-a aflat sub atenţionare de ninsoare şi vânt intens care a depăşit 80 de km/oră în sudul Banatului. Situaţia s-a repetat în mare parte din ţară o lună mai târziu, când în Carpaţii Orientali troienele au atins 2 metri, pentru ca, la început de aprilie să depăşească chiar şi 3 metri..
Rapid, însă, vremea a trecut în cealaltă extremă: ortodocşii au sărbătorit Paştele pe 12 aprilie, la temperaturi ce au atins 25 de grade Celsius în sudul ţării. Iar la început de Mai, pe data de 6 s-au depăşit 30 de grade Celsius.
Cum vara a venit destul de timpuriu, şi fenomenele de instabilitate atmosferică au fost pe măsură: În data de 25 Mai grindina cu dimensiuni de până la 7cm a lovit mai multe localităţi din judeţul Satu Mare. Două zile mai târziu, ploile torenţiale au adus peste 200 de litri de apa/mp în aceeaşi zonă, iar hidrologii au emis cod roșu de inundaţii pentru râurile Crasna şi Barcău în judeţele Sălaj şi Satu Mare.
Canicula s-a instalat mai devreme decât de obicei, aşa cum era de aşteptat. Pe 13 iunie au fost 35 de grade Celsius în Calafat şi Băileşti şi 33 de grade în Capitală.
Nu au lipsit nici ploile torenţiale care au făcut ca în perioade scurte de timp să se strângă cantităţi de apă cât pentru două luni, iată, în zonele marcate cu roşu .
Intervale cu ploi abundente au apărut atât vara cât şi toamna, dar mult mai frecvente şi mai lungi au fost cele cu temperaturi ridicate.
Pe 8 iulie s-a emis cod roşu de caniculă, pentru a doua oră de când există codificarea alertelor meteo în ţara noastră.
Cele mai ridicate maxime au fost pe 30 iulie, iată: 39 de grade în Capitală şi 41 grade Celsius în Giurgiu.
Perioade caniculare şi chiar recorduri zilnice au fost inclusiv la începutul toamnei, dar în zilele cu vreme instabilă, fenomenele meteo au fost extreme. De exemplu, în cursul nopţii de 12 octombrie, în localitatea Corbu din judeţul Constanţa, a plouat în 6 ore, 176 litri/mp, practic cât ar fi trebuit să plouă întreaga toamnă.
Ultima lună de toamnă a păstrat tiparul vremii din lunile precedente, cu temperaturi extrem de ridicate faţă de cele normale, cu numeroase zile în care s-au depăşit 20 de grade Celsius. În ultima săptămână însă, a plouat cât pentru toată luna în multe zone din ţară, iar la munte a nins.
Şi, nu a fost o supriză că prima lună de iarnă a adus tot vreme extrem de caldă şi cu foarte puţine ploi sau ninsori.
De altfel, în continuare se estimează că iarna ar putea fi mai blândă decât cele obişnuite la noi în ţară, după cum a menţionat şi Directorul Adminstraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
