Campionii despăgubirilor de la ANRP

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţii funcţionează din 2006. În următorii şase ani, conform datelor Ministerului de Finanţe, pe masa instituţiei au ajuns aproape o sută de mii de dosare. Jumătate erau doar în fază incipientă sau aşteptau să fie analizate, iar alte câteva zeci de mii sunt uitate prin sertare. Coincidenţă sau nu, o mare parte din dosarele care şi-au găsit rezolvare, după ce au trecut de toate comisiile, sunt cele litigioase, cumpărate de la proprietarii de drept. În patru ani, după ce a soluţionat astfel de dosare, statul român a îmbogăţit mai mulţi oameni de afaceri cu aproape un miliard de euro.

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, niciunul n-a fost moştenitor de drept, toţi au cumpărat drepturi litigioase de la adevăraţii propietari.

Horia Şchiopu a câştigat cel mai mult. A cumpărat drepturi litigioase cu un milion şi jumătate de dolari şi a primit de la stat 105 milioane de euro.

Mihai Rotaru a folosit aceeaşi reţetă. A scos din buzunar 750.000 de euro pentru drepturile de cesiune şi a încasat aproape 25 de milioane de euro.

Profit a avut şi Marius Barbu. Cesiunea l-a costat până în 500.000 de euro, dar după ce ANRP i-a analizat dosarul, despăgubirea a fost de 20 de milioane de euro.

Schema prin care drepturile litigioase sunt cumpărate este simplă. Moştenitorul de drept strânge documentele de proprietate şi merge la primărie, apoi la prefectură. Acolo, dosarul este verificat şi înaintat către ANRP. În ecuaţie intervine un intermediar, care-l convinge, cu bani, pe proprietar să-i cedeze drepturile litigioase ca să nu aştepte ani de zile un răspuns de la autoritate. Într-un fel sau altul, intermediarul reuşeşte să aibă prioritate, iar documentele sale ajung în faţa comisiei de analiză. De acolo nu mai durează mult şi pune mâna pe despăgubirea mult râvnită.

În ceasul al 12-lea şi după atâtea scandaluri de proporţii, Guvernul a decis să schimbe legea în baza căreia se acordă despăgubirile. Astfel, din 2016 se vor organiza licitaţii la care pot participa persoanele despăgubite în baza Legii nr. 165/2013, persoane deținătoare de decizii de compensare prin puncte emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.  Imobilele pot fi achiziționate cu punctele consemnate prin deciziile de compensare, iar licitațiile se vor organiza pentru imobile pe care le va pune la dispoziție statul. În 2015, Comisia Naţională va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional.

Cel mai cunoscut dosar de despăgubiri anchetat până acum este cel al lui Stelian Gheorghe. Alina Bica, şefa DIICOT şi Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a comisiei din ANRP sunt două dintre persoanele cercetate. Procurorii anticorupţie susţin că statul a fost păgubit cu peste 60 de milioane de euro după o tranzacţie ilegală.

După mediatizarea cazului, un câştigător de astfel de despăgubiri a renunţat subit la bani. Vasile Geambazi, unul din nepoţii omului de afaceri George Becali, era pe lista celor care urmau să primească milioane de euro pentru un teren de aproape 15 hectare din Voluntari, dobândit prin cesiune. A spus că nu mai vrea niciun cent.