Astăzi au fost dispuse primele sancțiuni în cazul „bentiței tricolore”. Conducerea școlii din Covasna în care învață eleva a fost sancționată de inspectoratul școlar.
„E o poveste lungă, narațiunea ca atare e mult mai vastă, dar acesta e un episod nefericit, care sper să nu aibă alte urmări decât cele prezentate deja. E o chestiune sensibilă, tânăra și-a manifestat sentimentul patriotic într-o zi în care colegii ei erau cuprinși de fiorul patriotic maghiar. Tehnic, e o provocare”, a declarat ministrul culturii, Daniel Barbu.
„Hai să ne gândim altfel. Pe 1 Decembrie, elevii maghiari își pun bentițe cu tricolorul maghiar. Cum s-ar simți telespectatorii români? Asta ca să vedem și sentimentele celorlalți. Profesoara nu a avut tact. Cu siguranță eleva a avut această reacție datorită climatului politic din Covasna, dar și a dezbaterii la nivel național. În ultimele luni a existat o mare pasiune naționalistă. E de dorit ca situația să fie depășită, pentru că riscăm să ajungem la confruntări mult mai dure. E nevoie de tact”, a subliniat Cristian Pârvulescu, președinte ProDemocrația.
„Lipsa de empatie naște răul. Acum 23 de ani, la Târgu Mureș erau conflicte violente de stradă. Unde suntem acum? Încerc să creionez o proiectare regională. România a devenit statul cu un model de reglementare al relațiilor interetnice la cel mai înalt nivel. Toată evoluția de 23 de ani nu a slăbit statul, el e întărit, minoritățile când sunt respectate contribuie la coeziunea socială. Fac un apel la responsabilitate, către toți cetățenii”, a declarat Georgian Pop, deputat PSD.
„Instituțional, s-au făcut eforturi reale, dar ca realitate a străzii, situația e cu totul alta. Copil a făcut un gest de o anumită candoare, poate nu cel mai inspirat. Când a apărut bentița, reacția colegilor a fost disproporționată, violentă. Asta trebuie să ne pună pe gânduri”, consideră Radu F. Alexandru, vicepreședinte PDL.
„Politicienii nu știu să gestioneze situația, tensiunea va exista întotdeauna. Sunt diferențe valorice, culturale, de toate felurile. Singura comunicare posibilă între maghiari și români e cea politică”, a explicat Pârvulescu.