Potrivit Huffington Post, care citează inclusiv surse judiciare de la București, contractul cu EADS ar fi venit în urma unei inițiative a lui Ion Țiriac și Klaus Mangold, șeful de la acea vreme al grupului DaimlerChrysler, producatorul Mercedes. Prin intermediul celor doi se apropiau cele două părți ale viitoarei afaceri.
Guvernul României era condus de Adrian Nastase, cu care Ion Țiriac avea legături strânse. Țiriac și Mangold erau apropiați, încă sunt, iar omul de afaceri român era și reprezentantul producătorului german în România. Ca șef al Daimler, Mangold avea interesul ca securizarea frontierelor să se faca cu EADS, mai ales că era un contract care trebuia încredințat de România unei companii europene, căci era una dintre condițiile de accedere în Uniunea Europeană: ca România să-și păzească țara. Daimler deținea în acei ani 30% din concernul EADS, o participație vândută între timp.
Contactul a fost semnat în 2004, însă dupa negocieri lungi, începute în 2003. S-a facut lobby la nivel înalt, inclusiv printre oficialii germani și în acest context publicația germană pomenește numele fostului cancelar Gerhard Schroeder. Social-democratul este acum apropiat de afacerile rușilor de la Gazprom.
Discuțiile au fost aprinse. Informațiile de la acea vreme indicau chiar că a fost un blocaj din cauza unor clauze. Contractul urma să implice din partea României, ca semnatar și beneficiar al lucrarilor, Ministerul Administrației și Internelor. În perioada negocierilor, acest portofoliu aparținea lui Ioan Rus, în momentul de față ministru al Transporturilor. Același Rus fusese până în 2000 director general la DaimlerChrysler pentru Transilvania, notează publicația germană.
„Pot să apară diverse nume și diverse...Ce pot să vă spun este că nu am niciun fel de problemă legată de EADS și nici cu alte situații de acest tip. Va fi anchetă, probabil, și se va vedea cine a avut sau nu a avut”, a declarat ministrul Ioan Rus.
Numele omului de afaceri Ion Țiriac este pomenit și în legătură cu traseul banilor, care ar fi trecut prin banca care îi purta numele atunci, ajunsă acum componentă a Unicredit.
Negocierile s-au purtat la început pentru un contract de 650 de milioane de euro, după care suma a scazut la 543 de milioane de euro. În 2009, prin acte adiționale, cheltuielile au fost majorate cu 200 de milioane de euro. Guvernul de atunci anunța că va fi un contract de un miliard de euro în total - 650 de milioane de euro înțelegerea de bază, plus alte 350 de milioane de euro pentru „șaibe și piulițe", cum se exprima la acea vreme premierul Adrian Năstase.
După ce, în 2010, a devenit clar că Franța și Germania nu vor permite aderarea României la Schengen, președintele Traian Băsescu s-a poziționat foarte critic față de interesele economice pe care cele două țări le aveau în România. Astfel, În şedinţa de guvern din 5 ianuarie 2011, Traian Băsescu a schimbat planul de abordare a dosarului Schengen. El a propus ca, dacă tot nu avem o dată fixă de aderare, tranşa de 271 de milioane de euro prevăzută în bugetul pe 2011 pentru securizarea frontierei, să nu fie plătită către grupul EADS, ci să fie redirecţionată către programele de sprijin al IMM-urilor, potrivit cursdeguvernare.ro.