BUSINESS CLUB. Jocurile retrocedării. Din jucători la bursă, foștii proprietari devin licitatori

Va fi simplu pentru cei ce pot fi despăgubiţi în natură. Aceştia pot scăpa repede. După care vin complicaţiile. Se instituie un sistem de puncte de licitaţie şi fostul proprietar poate lua terenuri sau case de la stat. Şi abia după acea se ajunge la despăgubiri în bani, eşalonate pe un număr nesfârşit de ani.

După ce guvernul i-a transformat pe foştii proprietari în jucători la bursă, acum vrea să-i transforme în licitatori.

În actuala formă, proiectul de lege prevede, teoretic, ca până în 2017 se stabileşte practic ce şi cât are fiecare de primit. Fericiţi vor fi cei care au deja dosarele soluţionate! Ei vor fi despăgubiţi până în 2017, însă abia de anul viitor se vor face plăţile în bani.

Etapele

Pentru cei care procedurile sunt în diverse etape de soluţionare drumul va fi lung. Avantajaţi vor fi cei care pot fi despăgubiţi în natură, mai ales la nivel local, acolo unde foştii proprietari pot primi terenuri sau imobile aflate in proprietatea statului.

Dacă acest lucru nu va fi posibil, atunci se intră într-un sistem de puncte de licitaţie.

Aceste puncte vor avea valoarea de 1 leu şi vor fi stabilite printr-o evaluare la nivel central conform unei grile notariale. Un fost proprietar al cărui imobil sau teren a fost evaluat la 500 de mii de lei va primi tot atâtea puncte de licitaţie cu care va putea lua terenuri din proprietatea statului, de valoarea totală sau doar parţial.

Încă un fond

Guvernul va constitui un fond de despăgubire în care vor fi incluse case şi terenuri din care proprietarii să poată alege în cadrul unor licitaţii. Este un sistem care poate da naştere la o piaţă paralelă de tranzacţionare a acestor puncte, sub valoarea lor nominală.

„La fel cum a fost inventat în 2005 Fondul Proprietatea și acțiunile la Fondul Proprietatea, care au ajuns să-i îmbogățească pe unii, nicidecum pe foștii proprietari, tot așa se va întâmpla și cu acest fond imobiliar. Vin și spun că acum calculează altfel despăgubirile, acum le convertim în puncte, nu în acțiuni. E aceeași Mărie cu altă pălărie”, spune avocata Laura Cosma de la Asociația pentru Proprietatea Privată.

Acest fond, însă, va fi valabil mai târziu. Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor are termen începutul lui 2015 pentru a stabili valoarea proprietăţilor din fondul naţional. Practic, licitaţii se vor organiza din 2016.

Iar din 2017 se pot acorda despăgubiri în bani, însă doar pentru cei care fac dovada că au participat la trei licitaţii şi în limita a zece la sută pe an din suma punctelor. Însă în acest moment legea nu este foarte clară. Dacă ar fi vorba de punctele de la început, atunci despăgubirea s-ar acoperi în zece ani. Dacă însă va fi vorba de 10% din punctele rămase în fiecare an, atunci suma s-ar acoperi în aproape 20 de ani.

„De unde să despăgubim? Tot din banii cetățenilor acestei țări, că n-avem de unde din altă parte...”, a recunoscut, miercuri, premierul Victor Ponta, în ședința de guvern.

Nouă miliarde de euro se duc pe salarii

Şi pe lângă despăgubiri vor mai fi şi nişte salarii. Cei care vor fi la acel fond naţional vor avea de 20 de ori salariul de bază, chipurile, să nu poată fi corupţi. Sau pentru că e nevoie de nişte joburi bine plătite care trebuie date...selectiv. Ideea este că plătim cu toţii şi e vorba de 8 miliarde şi ceva de euro - nouă miliarde. Problema este că plătim nu doar o nedreptate făcută în urmă cu vreo 65 de ani, ci plătim şi 23 de ani de întârzieri şi indecizii politice şi acestea dor tare.

Premierul Victor Ponta a avut un discurs împotriva ultimelor guverne, dar nici cei din rândul cărora provine nu sunt lipsiţi de păcate. Deposedările din timpul comunismului trebuiau rezolvate de mult.

Cabinetul Ungureanu avea anul trecut în plan să plafoneze despăgubirile la 15% şi să le eşaloneze pe mai mulţi ani. Dar asta ar fi introdus tratament inegal între aceleaşi categorii de oameni, unii au primit integral, alţii doar 15%.

În Polonia despăgubirile au fost plafonate, dar au fost la fel pentru toţi şi de aceea nu au fost probleme şi ciorchini de procese la CEDO. La noi au fost o grămadă de modificări ale legii care au generat abuzuri şi au format o clasă a profitorilor.

De ce asumare?

Interesantă este însă asumarea răspunderii de către guvern pentru această lege, câtă vreme are o majoritate zdrobitoare. Legea proprietăţii e mult prea importantă pentru a nu avea dezbatere publică pe ea. Se poate să fie în întârziere şi merg accelerat.

Un motiv pentru asumare ar fi că guvernul vrea să treacă legea în forma în care pleacă din Palatul Victoria, fără modificări. Aici ar putea fi vorba de a pune la adăpost prevederile chiar de oamenii din arcul puterii. Interesele sunt uriaşe şi le depăşesc chiar şi pe cele de partid.