BUSINESS CLUB. Avantajele unei baze permanente NATO

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu a costat 50 de milioane de dolari, iar construirea ei s-a încheiat în 2009.

Baza de la Kogălniceanu are însă o problemă. Este prea mică. Poate găzdui doar 2.000 de soldaţi. Aşadar, vor trebui construite noi clădiri în care să încapă mai mulţi soldaţi, dar şi familiile lor. Căci în bazele permanente, militarii sunt însoţiţi şi de familii.

Lucrările de extindere ar putea costa alte câteva zeci de milioane de euro, iar o parte dintre lucrări vor fi mai mult ca sigur subcontractate unor companii locale.

Apoi, simpla existenţă a bazei generează bani. Pentru Mihail Kogălniceanu şi întregul judeţ Constanţa este ca şi cum ar avea permanent câteva mii de turişti străini care îşi fac cumpărăturile la magazinele din zonă. Doar hotelurile nu vor câştiga prea mult de pe urma prezenţei americane.

Cum a fost la alții

Pe insula japoneză Okinawa, bazele militare ale Statelor Unite au ajuns să susţină aproape 10% din economia locală. Iar uneori americanii plătesc chirie statului în care îşi staţionează soldaţii.

În anii 80, guvernul din Filipine ajunsese să încaseze jumătate de miliard de dolari pentru prezenţa militară americană.

Kîrgîzstanul a primit până de curând aproximativ 60 de milioane de dolari. O sumă mică, dar care a venit la pachet şi cu o ştergere a datoriilor faţă de Statele Unite.

Pe de altă parte sunt şi ţări care îi plătesc pe americani. Germania susţine anual cu un miliard de dolari bazele americane de pe teritoriul său. Japonia la fel. Desigur, o parte din aceste sume se întorc în economia oraşelor care găzduiesc bazele.

Aşadar, România şi Statele Unite au multe detalii de pus la punct înaintea transformării bazei de la Mihail Kogălniceanu într-o bază permanentă.