Brâncuși, de la fier vechi la brand de țară
Iar din cauza exploatării miniere de la Poiana Gorj, cula - casa boierească unde a fost găzduit Brâncuşi, biserica de lemn, și mormintele Tătărăștilor, au fost mutate la Curtișoara, 85 de kilometri mai la nord.
Doar o ruină rămasă pe o coastă de deal te mai duce cu gândul la stăpânii învăţaţi de altădată. Dar există încă, la 40 de kilometri distanță, gara din Filiași unde oprea atunci Orient Expresul.
Înțelegerea inițială privea numai Coloana Infinitului. Dar pe măsură ce proiectul Coloanei avansa, Brâncuși a înțeles că parcul de pe malul Jiului este perfect pentru Poarta Sărutului, pe care o vedea inițial la Hobița.
Iar când lucrările erau în toi cu piatră de la Bompotoc din Transilvania, sculptorul a anunțat că va încheia axa care începe cu Coloana fără sfârșit, continuă cu Biserica Sfinții Apostoli și Poarta Sărutului, cu Masa Tăcerii. Cu totul 2, 2 milioane de lei plus 500.000 de lei pentru sculptor, într-o vreme când salariul unui profesor universitar era de 7.000 de lei.
Ansamblul a fost restaurat după 1989, inițial prin proiectul controversat al lui Radu Varia, ulterior printr-o finanțare de la Banca Mondială de circa cinci milioane de dolari. Parcul Coloanei și Parcul Central din Tg. Jiu au căpătat o înfățișare civilizată. Iar știrile despre licitațiile internaționale unde lucrările lui Brâncuși se vând cu prețuri record și pelerinajul unui număr din ce în ce mai mare de români la Centrul Pompidou de la Paris unde se află Atelierul Brâncuși, a făcut ca în plină campanie electorală să apară ideea aducerii în țară a osemintelor sculptorului.
Totul a pornit de la o scrisoare fără valoare testamentară, în care Brâncuși, bătrân, spune că regretă că nu este înmormântat alături de mama sa, la Hobița. Specialiștii spun însă că prioritățile sunt altele.
Drumul la Hobița, unde se află Casa Muzeu Constantin Brâncuși, e un argument. Locul este modest. Iar custodele Aurel Cernitoiu abia îndrăznește să spună că acoperișul de șiță al casei, similară cu cea în care s-a născut Brâncuși, a costat în jur de 100 de milioane de lei vechi, adică mai puțin de 3.000 de euro. I se pare mult.
Actualii edili de la Târgu Jiu admit că orașul este încă departe de a trăi din valorizarea lui Brâncuși. Acum se fac studii de fezabilitate pentru transformarea Căii Eroilor în spațiu pietonal. Lucrările o să dureze câțiva ani. În mulțimea monumentelor românești în paragină, lucrările lui Brâncuși sunt într-o situație fericită. Prestigiul internațional al scultorului le-a salvat de la degradare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
