Blocuri de 11 etaje lângă casa lui Tudor Arghezi. Ministerul Culturii a dat aviz favorabil, deși zona e protejată

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Terenul pe care urmează să fie ridicate cele două clădiri înalte este lângă cel pe care se află casa în care a trăit Tudor Arghezi.

„Un loc unic în Bucureşti, cu linişte, cu frumuseţe, cu poezie. Îşi cam piere romantismul în momentul în care chiar în gard cu muzeul se ridică un bloc”, spune Marieta Mihăiţă, muzeograful Casei Arghezi.

Proprietarul are de gând să construiască un ansamblu de birouri şi locuinţe, chiar dacă zona este una protejată.

Proiectul este la intersectia dintre doua zone. Am clădirea înaltă de P+11 care cumva vine şi se ridică deasupra clădirii existente cam cu diferenţa cornişei, în aşa fel încât eu când circul pe Calea Văcăreşti să încep să percep elementul natural”, spune proiectantul Dan Tudor.

În viitor, priveliştea din grădina casei unde Tudor Arghezi a scris povestea lui Zdreanţă şi unde se jucau Miţu şi Baruţu ar putea fi înlocuită cu macarale, betoane şi sticlă.

„Tudor Arghezi a avut inspiraţia să construiască această casă superbă cumva în mijlocul livezii”, spune Marieta Mihăiță.

De altfel, marele scriitor şi soţia lui sunt înmormântanţi chiar în curtea casei. Arhitecţii spun însă că proiectul imobiliar are şi avantaje pentru muzeu.

„Atâta timp cât aduc oameni în jurul ei şi creez o circulaţie care să fie vie în jurul casei cu atât mai mult ea o să intre în circuitul ei natural”, spune proiectantul.

„Pe noi ne interesează să nu acoperim zona. Bineînţeles că ne interesează să avem vizitatori. Şi avem”, spune, pe de altă parte, Ioan Crăciunescu, directorul Muzeului Literaturii Române.

Printre instituţiile care şi-au dat până acum acordul este şi Direcţia de Cultură Bucureşti care recunoaşte că zona este protejată. Directorul instituţiei a fost însă prea ocupat să ofere explicaţii.

„Ne distrugem singuri identitatea naţională, iar în Bucureşti această distrugere de identitate naţională este la ordinea zilei”, spune Ioan Crăciunescu.

Printre cei care se opun proiectului este şi Mitzura Arghezi, fiica scriitorului, dar starea precară de sănatate nu îi mai permite să lupte pentru protecţia casei părinteşti. Proiectul va sta în dezbatere publică până pe 9 aprilie.