Benedict al XVI-lea renunță la pontificat, după aproape opt ani. Ce urmează?
Cardinalul Joseph Ratzinger, devenit în 2005 papa Benedict al XVI-lea, s-a născut în Germania, în 16 aprilie 1927, potrivit biografiei de pe site-ul Vaticanului. La vârsta de 78 de ani, Joseph Ratzinger devenea cel mai în vârstă cardinal care ajunge papă.
Și-a petrecut copilăria şi adolescenţa în Traunstein, un sat la graniţa cu Austria, la 30 de kilometri de Salzburg. El însuşi defineşte acest mediu ca fiind „Mozartian”.
Între 1946 şi 1951 studiază filosofia şi teologia la Şcoala Superioară de Filosofie şi Teologie din Freising, iar la 29 iunie 1951 primeşte titlul de preot. În 1952 a devenit profesor, iar în 1953 a obţinut titlul de doctor în teologie.
Pe aceeaşi temă:
Papa se retrage. Benedict al XVI-lea renunţă la Pontificat din 28 februarie
The Guardian: Cardinalul Peter Tuckson din Ghana, favorit la Scaunul Pontifical (case de pariuri)
Care este procedura de alegere a Suveranului Pontif
Între 1962-1965, a adus o contribuţie notabilă în cadrul Bisericii Catolice. A fost prezent la Consiliu, fiind consilier al cardinalului Joseph Frings, arhiepiscop de Köln.
În 25 martie 1977, Papa Paul al VI l-a numit arhiepiscop de Munchen şi Freising. În acelaşi an a primit hirotonirea episcopală. Şi- a ales ca motto-ul episcopal „colaboratori ai adevărului”. În acelaşi an a fost numit cardinal.
În 1981 a devenit prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei din Vatican. A fost preşedinte al Comisiei Biblice Pontificale şi al Comisiei Teologice Internaţionale.
În 2002 a fost ales ca decan al Colegiului Cardinalilor. A devenit apoi papă în data de 19 aprilie 2005, predecesorul lui fiind papa Ioan Paul al II-lea.
Un papă confruntat cu scandaluri şi divergenţe
Benedict al XVI-lea lasă amintirea unui papă care a vrut să clarifice mesajul unei Biserici afectate de diferite scandaluri, inclusiv de pedofilie, încercând totodată o reconcliere a credinţei şi raţiunii, comentează AFP, citată de Mediafax.
Eminent profesor de teologie, care nu a trezit însă adorația de care a beneficiat Ioan Paul al II-lea, dar care s-a bucurat de un respct tot mai mare de-a lungul timpului, Benedict al XVI-lea a devenit papă la 19 aprilie 2005, la vârstă de 78 de ani, după ce a condus aproape un sfert de secol Congregaţia pentru Doctrina Credinţei.
El se va confrunta cu cea mai profundă criză a Bisericii contemporane, cea a dezvăluirilor în cascadă, în mai multe ţări din Europa şi America de Nord, a unor abuzuri sexuale comise asupra unor copiii de către membri ai clerului, agravate de „omerta” ierarhiei.
Condamnând dur aceste „păcate” şi ordonând toleranţă zero, Benedict al XVI-lea va cere în mod explicit „iertare” victimelor în iunie 2010.
În 2012, el se confruntă, în interiorul Vaticanului, cu un scandal privind scurgeri de documente confidenţiale, care va conduce la arestarea majordomului său, Paolo Gabriele. Cazul poate fi interpretat ca un simptom al nemulţumirilor şi divergenţelor în cadrul Curiei. În preajma Crăciunului, majordomul a fost grațiat.
În sute de omilii şi discursuri, el a dezvoltat conţinutul credinţei şi a îndemnat clerul la întoarcere către esenţa mesajului lui Isus.
Refuză orice evoluţie a Bisericii în problemele de moravuri (avort, eutanasie, familie, homosexualitate), pentru că este un bun cunoscător al celor două mii de ani de creştinism. În pofida refuzului unei rupturi cu tradiţia, va fi primul care va admite utilizarea prezervativului, în cazuri foarte limitate, în vederea prevenirii contaminării cu HIV.
Înrolat în Tineretul Hitlerist
Născut la 16 aprilie 1927 într-o familie modestă din foarte catolicul land german Bavaria, la Marktl-am-Inn, Joseph Ratzinger intră la un mic seminar în 1939. În acelaşi an el este înscris în cadrul Tineretului Hitlerist, o înrolare obligatorie prin decret. Papa, care a denunţat „inumanitatea” regimului nazist, a subliniat că acest angajament a avut loc împotriva voinţei sale.
Hirotonisit ca preot în 1951, Joseph Ratzinger a cunoscut o experienţă pastorală veritabilă abia în perioada 1977-1981, la Munchen. El a predat teologie în mai multe universităţi germane, iar ulterior a participat ca expert la Conciliul Vatican II (1962-1965). Figura printre cei mai liberali experţi.
În timpul Conclavului din 1978, îl cunoaşte mai bine pe viitorul papă Ioan Paul al II-lea, care îl invită, în 1981, să conducă această Congregaţie a Docrinei Credinţei.
Papa a declanşat mai multe polemici. Prima a izbucnit în septembrie 2006 şi l-a opus lumii musulmane, în urma unui discurs despre relaţia între raţiune şi credinţă susţinut la Regensburg, în Bavaria.
În ianuarie 2009, decizia sa de a anula excomunicarea celor patru episcopi integrişti, inclusiv a britanicului Richard Williamson, un negaţionist, a declanşat un val de proteste. Însă el şi-a sporit gesturile de respect faţă de musulmani şi, mai ales, faţă de evrei
„Rottweiler-ul lui Dumnezeu”
Papa Benedict al XVI-lea a avut aproape opt ani de pontificat, uneori controversat. Este numit de tabloidul Daily Telegraph „Rottweiler-ul lui Dumnezeu”, iar un alt tabloid britanic, Daily Mirror, i-a spus „Panzer-cardinalul”.
Are o reputaţie conservatoare, luând poziţii conservatoare în ceea ce priveşte homosexualitatea, femeile-preot şi contracepţia. A criticat Statele Unite ale Americii pentru războiul din Irak şi a solicitat mai mult interes în ceea ce priveşte protecţia mediului şi lupta împotriva sărăciei.
Şi-a expus compasiunea creştină, fiind împotriva deportării romilor din Franţa şi împotriva abuzurilor asupra drepturilor omului în China şi în restul lumii.
În ceea ce priveşte doctrina catolică, el a continuat linia intransigentă a lui Ioan Paul al II-lea, condamnând avortul sau relaţiile homosexuale.
Papa Benedict a luat poziţie şi în subiecte politice, precum arsenalul nuclear al Coreei de Nord sau acuzaţiile aduse Chinei cu privire la încălcarea repetată a drepturilor omului.
Legăturile cu România
România a fost prima ţară ortodoxă vizitată de predecesorul actualului Papă, în 1999. În 2010, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) și-a dat acordul de principiu pentru o posibilă invitație a Papei Benedict al XVI-lea în România.
În cadrul celui de al patrulea consistoriu din pontificatul său, Papa Benedict al XVI-lea a numit, la 18 februarie 2012, la Vatican, 22 de noi cardinali, 16 europeni, doi din SUA, un canadian, un brazilian, un indian și unul din Hong Kong. Printre ei, Preafericitul Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România. Lucian Mureșan este al treilea cardinal român, după Iuliu Hossu și Alexandru Todea.
Președintele Traian Băsescu avea programată pentru vineri o vizită la Vatican. Deplasarea devine incertă, în condițiile anunțului făcut de Benedict al XVI-lea.
Care sunt regulile pentru alegerea noului papă
Până la alegerea cardinalului Ratzinger ca papa Benedict al XVI-lea, în 2005, au existat 265 de papi în istoria Bisericii Romano-Catolice. Papa este liderul spiritual al romano-catolicilor şi conducătorul Bisericii Romană Catolice. El este succesorului Sfântului Petru.
Regulile care guvernează alegerea următorului sunt cele din Constituţia Apostolică Universi Dominici Gregis (UDG), scrisă de Ioan Paul al II-a şi promulgată în februarie 1996.
Cine alege noul papă
Actualul papă nu desemnează un succesor. În acelaşi timp desemnarea nu se face nici prin votul catolicilor.
Papa este ales de 120 de cardinali alegători. Aceşti cardinali sunt episcopi care au fost numiţi de către papă în timpul conducerii sale pentru a îndeplinii diferite funcţii. Rolul primar al acestora este să aleagă următorul papă. În actuala lege bisericească, aceşti cardinali trebuie să aibă vârsta sub 80 de ani şi să fie prezenţi la alegeri pentru a putea vota.
Adunarea secretă, Conclavul, are loc la Capela Sixtină, nu mai devreme de 15 zile şi nu mai târziu de 20 de zile după vacantarea Scaunului Papal, Colegiul Cardinalilor se întâlneşte în secret să aleagă noul papă. Cardinalii sunt închişi într-o cameră până se alege noul papă. Nu este permis niciun contact cu lumea exterioară.
Întâlnirea poate dura mai multe zile, iar cardinalii dorm la Casa Sfintei Marta, care se află la o distanţă de 350 m de Capela Sixtină.
Cine poate fi ales Papă
După legea bisericească, orice cleric catolic poate fi ales papă. Din 1952 a fost ales papă unul dintre cardinali, dar orice episcop, preot sau diacon poate fi ales. Cei aleşi în secolul XX au avut vârsta medie de 65 de ani. Papa Ioan XXIII-lea a fost cel mai în vârstă papă ales, iar Ioan Paul al II-lea a fost cel mai tânăr - 58 de ani.
În mod tradiţional, fiecare papă emite un decret detailat despre cum ar trebui ales succesorul său. De obicei, fiecare papă face mici ajustări procedurilor, deşi metoda rămâne aceeaşi.
Papa este ales prin vot secret scris. Fiecare cardinal primeşte un bilet de vot rectangular pe care este scris în latină Eligo in Summum Pontificem - „Aleg ca suveran pontif”. Cardinalul scrie numele persoanei pe care o vrea drept papă. Împătureşte biletul de două ori şi apoi îl duce în altarul Capelei Sixtine.
Fumata nera, fumata bianca
Unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale procesului alegerii unui papă este modalitatea prin care rezultatul votului este anunțat lumii. După ce sunt adunate și numărate voturile, sunt arse într-o urnă specială din Capela Sixtină, care lasă fumul să se ridice astfel încât să fie vizibil din Piața Sfântul Petru. Când voturile nu reușesc să desemneze un papă, ele sunt arse împreună cu o substanță chimică specială care generează fum negru – „fumata nera”.
Când votul este încununat de succes, buletinele sunt arse fără compusul chimic, iar fumul care se ridică este alb – „fumata bianca” – anunțând lumii că a fost ales un nou papă. La finalul conclavului care l-a ales pe Benedict al XVI-lea au bătut și clopotele bisericilor pentru a anunța vestea în comunități.
Proclamarea şi instalarea noului papă
Când noul papă acceptă numirea şi specifică noul său nume, îmbracă imediat veşmintele papale, tiara şi sutana albă. Decanul Colegiului Cradinalilor iese la balconul principal al Vaticanului şi declară lumii:„Habemus Papam!” (Avem papă). Apoi, Papa păşeşte şi el în balcon şi oferă binecuvântarea apostolică mulţimii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
