Baronul Bernard Snoy: Sunt convins de potențialul foarte mare al agriculturii românești
Emil Hurezeanu: Domnule baron Bernard Snoy, sunteți pentru a 11-a oara în România, se pare. Sunteți un oaspete rar, dar ilustru.
Baronul Bernard Snoy: Ilustru nu știu, dar un oaspete care iubește România și care este mereu interesat de istoria și cultura sa, înainte de toate. De asemenea, de economia sa, de viața sa politică.
E. H.: Colegii dumneavoastra de la ELEC, Liga Europeană pentru Cooperarea Economică, au fost atât de impresionați că dumneavoastră ați ținut un mic curs despre operele lui Emil Cioran și ale lui Lucian Blaga.
B. S.: Da, pentru că tema este agricultura și le-am reamintit că România este o țară de agricultori, o țară de țărani, în sensul nobil al acestui termen, o spun cu toata dragostea pentru România și este o laudă a ideii de sat, al modei...
E. H.: A țăranilor...
B. S.: O societate descrisă în mod incredibil în literatura dumneavoastră, de exemplu de Lucian Blaga sau Panait Istrati.
E. H.: Da, da. De fapt, teza de admitere, discursul de primire în Academia Română al lui Lucian Blaga avea titlul: „Elogiu satului român”.
B. S.: Vedeți... Este de asemenea tema Mioriței, este de asemenea o expresie a iubirii române.
E. H.: Domnule Snoy, sunteți descendentul unei ilustre familii, familie aristocratică carolingiană, sunteți un vechi european, părinții dumneavoastră, strămoșii dumneavoastră, tatăl dumneavoastră sunt într-o măsură sau alta fondatorii ideii europene, a Uniunii Europene. Ma refer în mod expres acum la tatăl dumneavoastră.
B. S.: Da, tatăl meu a fost semnatarul Tratatului de la Roma, din partea Belgiei, alături de Paul-Henri Spaak. A fost, probabil, cea mai importantă zi din viața lui.
E. H.: Ce vă readuce în România, pe o temă cum este Agricultura și protecția mediului, pentru că România este o țară, să zicem... bine, de mari scriitori care au fost exaltați de virtuțile satului, poate, dar este România. Ce v-a atras aici?
B. S.: Acum, când euroscepticismul câștigă foarte mult, chiar în inima Europei, suntem bucuroși să sprijinim entuziasmul european al cetățenilor noilor țari, ca polonezii sau românii și în Liga Europeană de Cooperare Economică, aceste două secțiuni sunt printre cele mai dinamice din acest moment. Noi vrem să le încurajăm, de la periferie să mergem spre centru, este o noțiune prin care noi avem nevoie de Europa. Pentru că Europa, în pofida tuturor îndoielilor și a tuturor criticilor față de răspunsurile întârziate date de instituțiile europene crizei economice și financiare, este un nivel al Europei despre care putem spera să facă față unei mari provocări a acestei epoci. Nu se mai face Europa astăzi pentru a re-edita războiul între Franța și Germania, nu, facem Europa pentru că Europa este singurul nivel, singura măsură de a face față noilor țări foarte importante, cum este China, cum sunt alte țări emergente. Daca dorim să dăm speranțe europenilor care sunt în continuare săraci sau fără loc de muncă, daca vrem să facem față provocării îmbatrânirii, dacă vrem să controlăm mai bine fluxul migrator, dacă vrem să facem față unei provocări foarte mari a mediului, schimbările climatice și epuizarea resurselor naturale, trebuie să încercăm să formulăm o politică cât mai comună la nivel european. În principiu, totul constă în flexibilitatea pentru statele naționale.
E. H.: România este o țară agricolă, cunoscută drept o mare țară agricolă. Există calitate în agricultura română, așa cum ați spus în concluziile finale ale sesiunii, sunt de asemenea și probleme. Această calitate și această dificultate sunt simptomatice pentru un anumit curs al agriculturii care vă preocupă în centrul Europei.
B. S.: Eu, personal, sunt convins de potențialul foarte mare al agriculturii române. Nu sunt țări în Uniunea Europeană care, procentual, sunt atât de evoluate în privința populației active implicate în activitățile agricole sau a populației care trăiește în mediul rural. Și nu sunt pentru că există o fragmentare extraordinară a terenului, desigur, sunt mari exploatări agricole, dar cred că este vorba de a înceta să dai vina pe orice problemă din România pe nivelul scăzut al exploatărilor. Cred că țăranii pot spera că le vor fi înapoiate micile terenuri, pentru a le reface productive, pentru a le reda mândria, onoarea și mai presus de orice viabilitatea economică, de a fi parte a economiei europene.
E. H.: Și totuși, care sunt problemele agriculturii românești?
B. S.: Da. Exista probleme foarte mari în ceea ce privește mediul înconjurător.
E. H.: Și din acest motiv ați asociat în mod neobișnuit agricultura cu tema mediului înconjurător.
B. S.: Da. Aș spune ca nu este atât de neobișnuit. Se face deja de 20 de ani.
E. H.: Dar nu în Comisia Europeană. Acolo, domeniile sunt clar departajate.
B. S.: În ciuda acestui lucru, numeroși cercetatori și-au dat seama că nu ne putem baza doar pe agricultura industrială. Aș spune că cuvintele de ordine nu mai sunt doar „Producție, productivitate, competitivitate", ci că trebuie să privim pe termen lung și tocmai în interesul economiei. Pentru că, dacă solul este epuizat prin monocultură, dacă straturile acvifere sunt poluate, dacă biodiversitatea este distrusă, vom distruge un capital de care în viitor vom avea nevoie. Provocarea de a reface terenurile care au fost epuizate de monocultură, de a elimina poluarea apelor este probabil mult mai mare decât încercările care se fac acum cu intenția de a preveni. Prin urmare, cuvântul de ordine acum este „o gestiune durabilă” a resurselor noastre naturale, inclusiv a celor agricole.
E. H.: În călătoriile obișnuite pe care le-ați făcut, ați întâlnit bancheri, finanțiști, monetariști. De fapt, ați colaborat foarte bine cu Banca Națională.
B. S.: Da. Este pentru a treia oară când particip la o conferință.
E. H.: Îi cunoașteți pe scriitori de când erați student la Universitatea Louvain.
B. S.: Da, bineînțeles.
E. H.: Este universitatea în care a studiat și tatăl dumneavoastră.
B. S.: Da, așa este.
E. H.: Dânsul a studiat dreptul și teologia tomistă.
B. S.: Da, sunteți bine informat.
E. H.: De data aceasta v-ați întâlnit cu fermieri.
B. S.: Da, este foarte important.
E. H.: Cum vi s-au părut fermierii români?
B. S.: Am fost de-a dreptul încântat să văd că există o reală dezbatere. La masa rotundă se aflau mai degrabă oficiali, foști miniștri spre exemplu, dar în adunare se aflau un șir de mari experți în agricultură, dar și un reprezentant al... nu știu cum se numește, al Asociației Agricultorilor. Și-ău facut cunoscut punctul de vedere, care este foarte important. Pentru că este de asemenea foarte important că la Bruxelles, oficialii Comisiei Europene, inclusiv comisarul pe agricultură din țara dumneavoastră, domnul Cioloș, care ne-a făcut onoarea de a fi prezent la discuții, să asculte vocea agricultorilor mici și mari din România. Și asta, pentru că întrebarea care se pune este dacă această nouă politică agricolă corespunde nevoilor agriculturii românești și a agriculturii țărilor din Europa Centrală și Orientală.
E. H.: Iar răspunsurile erau mai degrabă „Da” sau mai degrabă „Nu”?
B. S.: Erau amestecate. În orice caz, existau întrebari. Spre exemplu, dacă se produce ulei din nicotină-țiței.
E. H.:Da, da, un nou tip de nicotină-țiței. Este vorba despre un fel de substanțe...
B. S.: Sunt pesticide...
E. H.: Pe care Comisia le-a interzis, dar pe care fermierii le cer.
B. S.: Le cer pentru că spun că recolta lor va fi mult mai mică pentru că nu le pot utiliza. Pe de altă parte, noi răspundem că acest produs este un pericol pentru sănătatea publică, pentru că poate fi cancerigen, poate polua straturile acvifere. Deci trebuie să fim atenți la posibilitatea de rotație a culturilor pe termen scurt și la problemele care pot apărea pe termen lung, pentru că, dincolo de toate, sănatătea noastră face parte din capitalul de care dispunem.
E. H.: Domnule baron, sunteți un „releu”, un mesager între gândirea independentă și instituțiile europene.
B. S.: Așa este.
E. H.: ...mai ales în Consiliul Europei, dar și în cadrul Comisiei Uniunii Europene, precum și în comisia economicș a ONU. Daca doriți să discutăm puțin despre rolul de „releu” sau mesager pe care îl jucați.
B. S.: Da. Facem parte dintr-o mișcare europeană și adunăm mai ales decidenți economici. Prin urmare, mai ales întreprinzători, dar și mulți bancheri. Există și câțiva profesori universitari care lucrează în instituțiile europene. Avem secțiuni naționale și comisii tematice. Așadar, ne întâlnim și încercăm să tragem din aceste întâlniri concluzii, recomandări pe care le facem cunoscute mai ales autorităților europene, dar care pot fi găsite și pe site-ul nostru de internet pe care îl puteți accesa. Prin urmare, sunt accesibile tuturor.
E. H.: Este important pentru dumneavoastră să aveți o branșă dedicată agriculturii, mediului înconjurător al carei șef este un român?
B. S.: Până în anul 2005 am avut o comisie agricolă, dar a devenit prea ineficientă, nu mai făcea mare lucru și, prin urmare, era timpul să găsim pe cineva care dorește să ia în serios aceasta problemă. De altfel, este simptomatic faptul că „releul” a fost găsit într-o nouă țară membră, o țară în care agricultura reprezintă o parte mai mare decât în celelalte țări a Produsului Intern Brut și, mai ales, a forței de muncă.
E clar că dacă menţineţi pitoreşti zonele rurale vor atrage şi turişti. Eco-turismul este oricum la modă. Şi este un avantaj exploatat şi de noua Politică Agricolă Comună, care poate oferi ajutor nu doar pentru activităţi agricole specifice, ci şi pentru diversificarea activităţilor economice în mediul rural. Avem din ce în ce mai mulţi fermieri care amenejează o cameră de oaspeţi în perioada verii.
E. H.: Da, e adevărat.
B. S.: Cred că românii pot fi puţin sceptici, ca Emil Cioran, şi trebuie să fie cu picioarele pe pământ pentru că, în pofida a tot, ei trebuie să trăiască la un preţ rezonabil. Trebuie să fie atenţi cu investiţiile pe care le fac. Au acces la anumite credite, dar creditele trebuie plătite.
E. H.: Asta e partea din Emil Cioran.
B. S.: Da, aşa este!
E. H.: E bine. Aplicăm ceea ce ştim, bazat pe ceea ce avem.
B. S.: Dar, în acelaşi timp, trebuie să aveţi ceva şi din Blaga. Trebuie să fiţi mândri de ţară şi îndrăgostiţi de aceste peisaje, de biodiversitate. Trebuie să regăsiţi acel sentiment de împlinire patriotică în frumuseţea naturii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
