„Putem discuta şi într-un context limitat la acest acest atac furibund, neaşteptat de violent, putem discuta şi în contexte mai lărgite care ţin de microclimatul încărcat de tensiuni, de angoase din societatea franceză şi atunci când e vorba populaţia musulmană şi când e vorba de o anumită densitate întărită înaintea sărbătorilor de iarnă.
Franţa, alături de Marea Britanie, doar în UE are cel mai mare număr de musulmani, sunt cunoscute relaţiile tensionate dintre musulmani şi evrei, este foarte prezentă pe fronturile antiteroriste din Orientul Apropiat, are propriile sale acţiuni în Africa, fostele colonii, a jucat un rol proeminent în evenimentele din 2011, îndeosebi în Libia.
Aici se întâlnesc evoluţii care ţin de starea societăţii franceze, este statul occidental cu cel mai puternic partid de extremă dreapta xenofob, care a obţinut un scor redutabil la ultimele alegeri europarlamentare şi se îndreaptă spre o victorie asemănătoare la prezidenţialele de peste doi ani.
Nu e un atac la întâmplare, ca în Marea Britanie sau Spania când au explodat bombe în trenuri, e vorba de un atac dirijat împotriva unei publicaţii care şi-a făcut din discursul critic un program, e o trezire cruntă la realitate pentru că e vorba de o confruntare între islamismul feroce, revanşard şi o voce critică a libertăţii reprezentate de un săptămânal, organ de presă”, a comentat Emil Hurezeanu.