„Nu ştim încă, nu ştim încă. Nu pot să vă spun în momentul de faţă, nu depinde numai de noi. Nu am cum să vă dau scenarii. Nu vă putem spune. Nu am un răspuns în sensul ăsta. Noi nu avem absolut niciun instrument.”
Aşa răspunde directorul general al instituţiei care administrează asigurările obligatorii pentru locuinţe. Întrebările erau legate de cât de pregătite sunt autorităţile din domeniu în cazul unei calamităţi naturale.
Companiile de asigurări, împreună cu instituţii ale statului încearcă să pună la cale un plan de acţiune rapidă în cazul unui cutremur major. Doar că abia peste un an şi jumătate vom şti cine va constata daunele şi în cât timp vor fi plătite despăgubirile. Asigurătorii sunt însă mai preocupaţi de scumpirea poliţelor.
„Analizăm în momentul de faţă această oportunitate a introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi sumei asigurate”, Nicoleta Radu-Neacşu, director general PAID .
Cu alte cuvinte, proprietarii care au o poliţă obligatorie şi care pot primi o despăgubire de cel mult 20.000 de euro, vor suporta din buzunar câteva sute de euro în cazul unei daune totale. Măsurile din ultimii ani au redus dramatic numărul de poliţe obligatorii încheiate.
Cornel Coca-Constantinescu, prim-vicepreşedinte ASF, spune că „din păcate nivelul de asigurare este unul scăzut. Ne aflăm la 18%, ceea ce este foarte puţin.”
„93 de lei pe an o asigurare de locuinţă... mai ieftin decât un RCA şi un grad de cuprindere aş zice catastrofal pentru un risc major care există”, a declarat Remi Vrignaud, preşedinte Uniunea Societăţilor de Asigurări.
Din cele opt milioane de locuinţe din România, doar 1,5 milioane au asigurări obligatorii. Asigurătorii cer statului să găsească un alt mecanism de control al celor care nu au asigurări obligatorii şi să nu mai lase acest lucru în seama primăriilor.