ANIVERSARE. România, de 10 ani în NATO

Autorităţile române s-au îndreptat, imediat după Revoluţie, către NATO, iniţiind relaţii diplomatice în 1990, pentru ca în 1993 preşedintele Ion Iliescu să-i transmită oficial secretarulului general dorinţa României de a adera, eveniment care va avea loc abia în 2004, după un prim eşec în 1997, când ușile Alianței s-au deschis, la summitul de la Madrid, pentru numai trei dintre fostele state comuniste – Ungaria, Cehia, Polonia. Cu toate acestea, România fusese primul stat din regiune care intrase în Parteneriatul pentru Pace.

Țara noastră a fost invitată să adere la NATO în 2002, la sumitul Alianței de la Praga, alături de Bulgaria, Slovenia, Slovacia și statele baltice. Invitația a fost adresată de secretarul general al NATO de atunci, Lordul George Robertson.

 „Am urmărit drumul României de la dictatură la democraţie cu mare interes şi m-am implicat personal, astfel că mi-a făcut o deosebită plăcere să invit România să adere la NATO, în 2002. Am fost de timpuriu un oponent al regimului Ceauşescu şi am refuzat mai multe invitaţii oficiale pe care mi le-a făcut în timp ce era la putere. Am declarat şi public că voi vizita Bucureştiul doar când România şi poporul său vor fi liberi. De aceea, am fost atât de încântat şi m-am simţit privilegiat când am vizitat, pentru prima dată, o Românie liberă şi am primit din partea preşedintelui (Emil Constantinescu, în anul 2000 - n.r.) Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce. Un alt moment memorabil a fost când m-am adresat Parlamentului României în acea clădire obscen de mare construită de dictator în timp ce poporul său suferea de sărăcie. Discursul unui secretar general al NATO în faţa unui Parlament rezultat în urma unor alegeri libere, în clădirea "lui" a fost un epitaf potrivit pentru un conducător brutal”, a declarat lordul Robertson într-un mesaj transmis Mediafax.

FOTO: MEDIAFAX

Fostul secretar general al NATO spune că negocierile pentru aderarea României la Alianţă nu au fost uşoare și își reamintește că standardele cerute „au dat de furcă” Bucureştiului.

„NATO nu este un club căruia să i te alături doar pentru că meriţi. Este o alianţă militară la a cărei securitate trebuie să contribui, dar să şi beneficiezi de pe urma ei. De asemenea, trebuie să ai instituţii democratice sustenabile, legi anticorupţie puternice, pe care să le şi aplici, o economie de piaţă şi relaţii bune cu vecinii. I-am dat de furcă României cu aceste standarde, dar în cele din urmă am fost mulţumiţi că le-a îndeplinit, pentru a fi un bun şi eficient membru al Alianţei”, a spus politicianul britanic.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO.

Bilanț 

FOTO: MEDIAFAX

În cei zece ani de când face parte din NATO, 40.000 de militari români au fost trimişi în misiuni de război. România a primit întotdeauna laude pentru calitatea militarilor săi, chiar dacă uneori echipamentele lor, învechite, au lăsat de dorit.

Prima şi cea mai importantă misiune la care a participat România ca membră NATO este cea din Afganistan. Până în momentul de faţă, România a trimis în această ţară peste 24.000 de militari.

Alţi aproape zece mii de militari au fost mobilizaţi între anii 2003 şi 2009 pentru menţinerea păcii în Irak, iar pentru misiunile din Bosnia Herţegovina şi Kosovo - câteva sute.

Trupele româneşti sunt încă prezente în Afganistan şi în Kosovo. Avem peste 1.300 de militari pe aceste fronturi, cei mai mulţi în Afganistan.

Costurile misiunilor internaţionale ale armatei române sunt estimate în jurul unui miliard de euro, în condiţiile în care bugetul Ministerului Apărării Naţionale a fost mai mereu condiţionat de economie. Anul acesta MApN primeşte 1,42% din PIB, faţă de 2 la sută cât ar fi fost necesar, conform standardelor NATO.

FOTO: nato.int

România a intrat în NATO cu autospeciale ARO şi avioane MIG. Astăzi avem Hummer şi în locul avioanelor MIG, România achiziționează avioane F16. Însă cea mai importantă achiziție este centrul de la Deveselu, o fostă bază a sovieticilor care din 2015 va găzdui rachete interceptoare din cadrul scutului antirachetă.

De mai mulți ani, militarii americani și ai altor țări NATO se antrenează la poligoanele puse la dispoziție de România. Baza de la Mihail Kogălniceanu va servi drept punct de trecere pentru militarii americani care se vor retrage din Afganistan.

Coincidență, în ajungul acestei aniversări, NATO s-a primenit cu un nou secretar general. România a dat deja Alianței un adjunct al secretarului general, în persoana lui Sorin Ducaru, dar și purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, s-a născut în România.

Cei zece ani de apartenență la NATO găsesc România la granițele unui conflict ruso-ucrainean ce ar putea avea repercusiuni geostrategice și s-ar putea transforma într-un nou Război Rece. Toată lumea se felicită însă că, de data aceasta, România este de partea cea corectă a baricadei.