Aninoasa este prima localitate care a cerut insolvența

„E focar de infecție”. Pasaje lăsate în paragină în centrul Brașovului, pericol pentru pietoni

Ce spune generalul Ben Hodges despre alegerile din România și influența rusă

Reacția lui Marcel Ciolacu după decizia SUA privind suspendarea programului Visa Waiver. Ce modificări anunță MAE

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Burduja, despre începerea forajului în Neptun Deep: Va însemna dublarea producției de gaz românesc

Rusia acuză România de „acțiuni ostile”. „Autoritățile române au pus la dispoziția teroriștilor o platformă pentru a lansa provocări”

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Valoarea datoriilor se ridică la aproximativ 5,7 milioane de lei, în condițiile în care bugetul aprobat pe anul acesta este de numai 4,2 milioane.

Cea mai mare datorie este către o bancă, în valoare de cinci milioane de lei. Potrivit autorităților din oraș, gradul de îndatorare se apropie de 150%.

Ieri, autoritățile din Aninoasa au depus la tribunalul din Hunedoara o cerere de intrare în insolvență, iar primul termen va avea loc pe 17 iunie.

Sate înființate în scop electoral

E o soluție radicală, dar nu există alta, sunt administrații locale care trebuie să dispară. Nu șterge nimeni de pe fața pământului o comună cu mai multe sate, este doar absorbită de alta. În țară avem 3.200 de primării, în urmă cu ceva mai mulți ani, 6-7, 10 ani, tot ieșeau de la guvern hotărări cu înființarea unor noi comune sau orașe. Se rupeau din altele și se făceau adminsitrații. Nu conta că respectivele sate nu generau venituri ca să susțină o administrație de sine stătătoare, se înființa acolo o primărie cu angajați, cu lucrări specifice și ce mai era nevoie.

Se făceau cheltuielile și după asta încercau să se descurce. De cele mai multe ori erau noi administrații care aveau scop politic. Fie în perspectiva alegerilor, fie ca premiu pentru vreun potențat local ca să aibă și el un loc de candidat și să câștige apoi o funcție. Nu exista un studiu serios legat de bani pentru că de acolo trebuie să plece rezolvarea.

Și mulți ani nu s-a pus problema asta, pentru că primeau bani de la centru. Numai anul trecut, în diverse etape și din diverse surse, fondul de rezervă al guvernului, rectificari bugetare, au plecat către administrațiile locale aproape 430 de milioane de euro. Și vă dați seama că atunci când alesul știe că orice s-ar întâmpla el este salvat de la centru, atunci nu mai e interesat să-și gestioneze cum trebuie cheltuielile. Face angajări, contractează lucrări. Apoi face datorii, nu poate să mai plătească salariile și cere bani de la București. De unde primea?

Poate se termină cu acest sistem. Căci doar atunci primarii vor fi mai atenți la bani, nu de alta dar dacă nu se gospodaresc cum trebuie s-ar putea așa să nu mai fie aleși. Ceea ce a făcut guvernul, cu împrumuturi, nu bani de pomană, plus insolvența, ar trebui să igienizeze bugetele locale.

Singura problemă este să nu avem de fapt doar o spoilă, că acum cere FMI și e o condiție pentru acord. Iar dacă trece acest moment să se revină la vechile obiceiuri.