Angajați la stat cu tot cu familie. În 2012, directorul ROMATSA și soția sa au câștigat aproape 650.000 de lei
ROMATSA, compania care răspunde de siguranţa traficului aerian, adăposteşte familiile „greilor” din aviaţie. Este şi cazul familei Frâncu, reprezentată de Adriana Frâncu, soţia fostului director general al instituţiei, care a demisionat după accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Aceasta lucrează la Serviciul de Investiţii, potrivit organigramei companiei.
Tot la ROMATSA şi-au găsit adăpost pe salarii de mii de euro şi rudele lui Gabriel Ţară, fost director al Aeroportului Otopeni. Soţia, Luminiţa, este contabil şef la Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian, iar fiica, Adriana, lucrează la Serviciul Analiza Performanţei din aceeaşi instituţie.
Relaţii de rudenie îi leagă şi pe mulţi dintre şefii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Este vorba, în primul rând, despre Mircea Pop, fost director general al companiei, actual membru în Consiliul de Administraţie. Acesta a angajat-o pe soţia sa, Mariana, la Direcţia de Drumuri şi Poduri Cluj din subordinea CNADNR.
Şi Ionuţ Maşala, fostul director general adjunct economic al companiei care se ocupă de reţeaua naţională de drumuri, şi-a adus soţia să lucreze la stat. Dana Maşala este şef de serviciu în cadrul instituţiei.
Clanurile din companiile de stat sunt multe şi deloc prost plătite. De exemplu, fostul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi soţia sa au încasat 174.000 de lei în 2012.
LA ROMATSA, companie aflată în subordinea Ministrului Transporturilor, salariul mediu pe lună ajunge la 18.000 de lei. Potrivit site-ului ANI, în 2012, fostul director general Aleodor Frâncu, împreună cu soția sa, angajată tot la ROMATSA, au câștigat aproape 650.000 de lei.
ROMATSA nu se consideră vinovată de tragedia aviatică
ROMATSA, compania care răspunde de siguranţa traficului aerian, nu s-a considerat nicio secundă vinovată pentru eşecul operaţiunii din Munţii Apuseni. Șase ore au bâjbâit autorităţile până să localizeze, într-un final, epava avionului prăbuşit.
Potrivit legii, imediat după tragedie, ROMATSA avea obligaţia să creeze de urgenţă un centru de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare. Structura avea ca sarcină să „determine zona de căutare a aeronavei aflate în pericol, să declanşeze şi să coordoneze activitatea de căutare”. Unitatea n-a funcţionat, însă. Primele acuzaţii împotriva ROMATSA au venit de la şeful Guvernului.
„Lucrurile au funcționat inacceptabil de încet și fără o necesară coordonare și asumare a responsabilității”, a afirmat Victor Ponta.
Imediat, directorul ROMATSA, Aleodor Frâncu şi-a dat demisia. Spunea însă că instituţia pe care o coordona nu avea ce să-şi reproşeze în acest caz. Şefii rămaşi la ROMATSA au preluat şi ei acelaşi mesaj. Au susţinut că nu era de datoria lor să localizeze epava, în condiţiile în care a existat o alertă la 112. Nici nu ar fi putut face asta, chiar dacă voiau, pentru că instrumentele lor de calcul nu sunt suficient de precise, spun ei. Astfel, ar fi dat o arie de căutare extrem de largă, de peste 2.000 de kilometri pătraţi.
Nu s-au oprit însă aici. Şefii ROMATSA a arătat cu degetul şi spre supravieţuitori, spunând că şi ei poartă o parte de vină pentru eşecul operaţiuniunilor de salvare. În raportul oficial scrie că medicii şi copilotul au dat prea multe telefoane ca să ceară ajutor şi au derutat autorităţile. Confuziile ar fi putut fi lămurite, însă, cu ajutorul semnalului emis de staţia de transmisie de la bordul avionului prăbuşit. A fost recepţionat de 10 aeronave care au trecut prin zonă. Dar nici informaţiile acestea nu au fost folosite, deşi medicii au sunat la 112 chiar în momentul în care unul dintre avioane a trecut pe deasupra lor.
ROMATSA este vizată acum de două anchete, una a Ministerului Transporturilor și alta a corpului de control al Guvernului.
Saptamâna trecută, ROMATSA a intrat din nou în atenția opiniei publice, după ce a alertat ISU Neamț cu privire la o situație de urgență pe Lacul Izvorul Muntelui. Dupa 18 minute, ROMATSA a anunțat echipele de căutare ca nava se afla, de fapt, în Franța, la peste două mii de kilometri depărtare. Oficialii ROMATSA au explicat că vina nu le aparține. Coordonatele nu sunt generate de ei, ci sunt primite de la sistemul de sateliți.
Deszăpezire scumpă, drumuri blocate
Şefii Companiei Naţionale de Autostrăzi câştigă salarii de mii de euro, însă performanţele instituţiei lasă de dorit nu de puţine ori. S-a văzut în ultimele două săptămâni, când deszăpezirea drumurilor naţionale şi a autostrăzilor a bătut pasul pe loc. Nici la câteva zile după ce viscolul încetase, drumarii nu reuşiseră să deblocheze 11 drumuri naţionale şi o bucată din autostrada A2.
Iar asta deşi sumele cheltuite de autorităţi pentru deszăpezire nu sunt deloc mici: zeci de milioane de euro pentru această iarnă. Mare parte din aceşti bani au ajuns la firme cu legături politice.
Autostrada spre Constanţa a fost blocată zile întregi din cauza zăpezii, deşi există firme responsabile cu deszăpezirea plătite de Compania de Drumuri. Este vorba de contracte de aproape 20 de milioane de lei pentru acest drum, care au ajuns, în principal, pe mâinile unor italieni. Dacă despre cei de la Chirulli Andrea Impresa, ziariştii de la Gândul susţin că se numărau printre sponsorii PDL, Astalrom a câştigat contracte indiferent de guvernare. Culmea este că printre firmele care curăţă autostrada se află şi Selina, al cărui director a fost acuzat de ministrul Dan Şova că ar fi încercat să-l mituiască.
Coincidenţă sau nu, cei 65 de kilometri de şosea între Bucureşti şi Lehliu au fost curăţaţi chiar înainte de vizita de lucru a aceluiaşi ministru Dan Şova în Călăraşi. Acolo, numai cuvinte de laudă.
„Eu vă mărturisesc că sunt mulțumit și toată lumea e mulțumită, ținând cont de condițiile care au fost, pentru că pe viscol nu se poate lucra”, a transmis Dan Şova, ministrul pentru Marile Proiecte.
A fost prima declaraţie publică, după ce, timp de o săptămână, ministrul care are pe mână drumurile, abia dacă s-a făcut observat în câteva comandamente de iarnă.
Stratul de zăpadă rămas pe carosabil în urma utilajelor de deszpăpezire s-a transformat în gheaţă, aşa că şoferii trebuie să circule cu atenţie dacă nu vor să derapeze.
Greu s-au curăţat şi autostrăzile spre Piteşti şi Ploieşti, pentru care, compania Eurostrada primeşte 14 milioane de lei pe doi ani, iar Rebelis Construcţii - patru milioane de lei pe an.
Zile întregi au stat închise zeci de drumuri din sud-estul ţării. Firma care deszăpezeşte în judeţul Dâmboviţa este deţinută de două domnişoare care s-au remarcat in cariera de fotomodel. Una, fostă Miss World România, Loredana Salanţă, în vârstă de 21 de ani.
În Constanţa şi Tulcea, pentru curăţarea drumurilor naţionale au intervenit utilajele firmei Teloxim, deţinută de unul dintre „regii români ai asfaltului”, Theodor Berna, al cărui noroc la licitaţii s-a schimbat odată cu puterea.
În Brăila şi Teleorman, deszăpezirea a apucat pe mâna unor firme apropiate de PSD, scriu jurnaliştii de la Gândul. Tancrad SRL ar fi firma de casă a preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila Gheorghe Bunea Stancu, în timp ce Tel Drum ar avea în spate apropiaţi ai vicepremierului Liviu Dragnea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
