Analiză Business Club. Primarii, reticenți să majoreze taxele locale, pentru a nu pierde simpatia electoratului
Primarii au mână liberă să majoreze cât vor taxele locale, dar prea puţine au şi îndrăznit să aplice creşteri. În ultima scrisoare de intenție cu FMI scrie că autoritățile locale au dreptul să impună pentru persoanele fizice nivelul de taxare astfel încât să nu mai aibă datorii.
Doar opt din cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ vor creşte taxele locale anul viitor, potrivit Adevărul. La Constanţa, se aplică o creştere de 16%.
„Se indexează numai impozitele pe clădiri și terenuri cu 16,05%. Celelalte taxe rămân neschimbate. Exact ca în acest an. Gunoiul rămâne 10 lei pentru persoanele care nu beneficiază de subvenția la căldură și de la 3 la 8 lei, pentru cele care beneficiază de subvenție”, afirmă Carmen Trentea, director adjunct SPIT Constanţa.
Luna trecută, primarul din Constanța spunea că nu este de acord cu majorarea taxelor.
„În principiu, eu sunt împotriva majorării taxelor, sunt împotriva introducerii de noi reguli. Poate o actualizare, cu inflația, nu știu. În orice caz eu sunt împotriva creșterii taxelor”, susține Radu Mazăre.
În bani, creșterea de 16 la sută nu înseamnă foarte mult. În Constanța este echivalentă cu un plus de 20 de lei în cazul unui apartament cu două camere. Suma crește la 28 de lei în cazul unei case de aproximativ 80 de metri pătrați. La Oradea, taxele cresc cu doar 2,5 la sută.
„Ca un exemplu, pentru un apartament cu două camere la 120 de lei, de anul viitor vor mai fi cinci lei în plus”, spune Eduard Florea, directorul direcției economice din Primăria Oradea.
Taxele pe proprietate oriunde în România sunt mici față de cele din alte state. Însă, indiferent de impactul asupra bugetelor locuitorilor, orice majorare de taxe înseamnă un minus pentru capitalul electoral al primarului. Așa că mulți edili preferă să amâne creșterea taxelor. Asta deși arieratele se acumulează. La Cluj, primarul a decis să mențină taxele și să le diminueze pe cele aplicate firmelor.
„Taxele locale rămân la aceeaşi valoare ca în 2013. Mai mult decât atât, pentru firmele care se află în parcurile Tetarom am pus cel mai mic procent din lege, respectiv 0.25%”, declară Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Aceeaşi situaţie este şi la Târgu Jiu.
„Impozitele și taxele locale precum și amenzile aplicabile acestora vor rămâne la nivelul celor calculate în 2013”, spune viceprimarul Aurel Popescu.
Unele primării evită plata taxelor pentru că ar scădea gradul de colectare. Argumentul este în sine echivalent cu a se împușca în picior, pentru că demostrează de fapt că autoritatea nu este capabilă să administreze o taxă.
Potrivit datelor de la Ministerul Bugetului, se strâng prea puțini bani din taxele locale. Doar 0,7 la sută din Produsul Intern Brut se colectează din impozitele pe proprietate, pe când media europeană este de 3%.
În lipsa unor încasări la bugetul local, edilii se întorc cu privirea către București și întind și mâna. Iar Guvernul acoperă de la bugetul central cheltuieli din diferite orașe.
Lipsa acută de finanțare a comunităților locale a fost o scuză pentru a umfla diverse tipuri de cheltuieli. Și cu aceeași explicatie s-a mers și la umflarea bugetului Ministerului devoltării, condus de Liviu Dragnea, pentru anul viitor. E un buget care a crescut cu 350 de milioane de euro, la peste 1,1 miliarde de euro. Cum nu există o resursă nelimitată de bani, evident că asemenea alocări trebuie să vină de undeva. Și, în aceste condiții, apar impozite pe stâlpi sau suprataxare la carburanți. Pentru că ceea ce nu se plătește la nivel local se acoperă total de către lumea, într-un sistem de solidaritate impusă.
Taxe locale mai mari în 2014
Oradea: 2,5%
Slatina: 5%
Giurgiu: 10-15%
Constanța: 16%
Baia Mare:16%
Vaslui: 16%
Râmnicu Vâlcea: 16%
Focoani: 16%
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
