ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Care sunt cauzele și efectele creșterii inflației

Guvernatorul Mugur Isărescu spunea acum câteva zile că maximul inflaţiei va fi de 5,9% în prima parte a anului. Procentul a fost atins din ianuarie, deci ar urma o pantă descendentă. Posibil, dar nu neapărat. BNR face tot timpul prognoze mai optimiste pentru a da un semnal.

Inflația lunară de 1,34%, în ianuarie, față de decembrie este mai mare decât se așteptau toți analiștii. Surprizele au venit din zona mărfurilor alimentare, care, în ciuda datelor care arată un consum relativ scăzut în decembrie, au urcat totuși în ianuarie.

La capitolul alimente, în luna ianuarie, cea mai mare scumpire au înregistrat-o cartofii, peste 8 procente, dar sunt scumpiri însemnate și la fructele proaspete, peste 4% într-o singură lună.

O creștere și mai mare a fost înregistrată însă la energia electrică. Facturile la curent au crescut cu peste 10% față de decembrie. Dar producătorii susțin că nu vor încerca să recupereze costul facturilor prin noi majorări de preț.

„Acum, prin scumpirea utilităților, care și noi, la rândul nostru, avem facturi de plătit, vânzările scad. Nu văd o creștere în continuare a produselor lactate, pentru că aici cunosc foarte bine piața, pentru că înseamnă sinucidere să mărești prețurile acum”, explică Dorin Cojocaru, președintele patronatului laptelui.

Oficialii băncii centrale sunt sceptici că scumpirile s-au terminat, chiar dacă puterea de cumpărare a scăzut simțitor.

Ce spune Mugur Isărescu

„Grosul creșterilor este concentrat în prima parte a acestui an. Nu știm exact, să fiu foarte sincer, ce certificate și ce alte chestiuni se vor mai introduce în perioada urmatoarelor două luni și care este impactul asupra prețurilor”, a declarat Mugur Isărescu

„În partea a doua, nemaiavând creșteri masive de prețuri administrate, va reveni ținta”, spus guvernatorul BNR.

Am avut totuși parte și de ieftiniri la început de an.

În luna ianuarie, prețul serviciilor de telefonie și transport aerian a scăzut cu peste două procente. Asta pentru că aceste servicii sunt calculate în euro, iar leul s-a apreciat semnificativ in ianuarie.

Cu toate acestea, evoluția prețurilor continuă să fie fluctuantă. Dacă în mai 2012 indicatorul care măsoară evoluția prețurilor atingea minimul istoric, de 1,79%, în luna septembrie, inflația a depășit 5%. Acum, rata anuală a inflației se apropie de 6%.

Efect în cascadă

Așteptările erau ceva mai blânde. Era trecută pe răboj influența scumpirii energiei electrice cu 10% dintr-un foc. Dar surpriza a venit de la alimente, care au urcat cu 1,2%. Ponderea acestora este cea mai mare în coș. Fructele și legumele de fapt s-au scumpit destul de mult. Și prețurile acestea sunt ciudate și foarte volatile. Scuza aceia cu prețurile de la furnizor nu ține, căci un lanț de magazine are negociate prețurile pentru cantități, nu pentru două lăzi de fructe.

Scumpirea din ianuarie la energie electrică a fost destul de zdravănă. Statistica oferă şi date despre inflaţie fără anumite grupe. Fără preţurile reglementate, acolo unde este inclusă energia, preţurile au crescut cu 0,86%. Prin urmare, influenţa a fost de jumătate de procent. E efectul covârşitor al enrgiei, căci celelalte preţuri reglementate, gaze, trenuri, apă, canal, au avut creşteri foarte mici sau au stagnat. E mult şi aşa se întâmplă când se varsă toată căruţa o dată.

Scumpiri mai mici în mai multe etape ar fi avut efecte limitate. Dar s-au amânat majorările ca să treacă alegerile şi apoi au picat o dată. Din ele iese un efect de cascadă. Inflaţia urcă prea sus, apar iarăşi rate de inflaţie ridicate şi atunci se inoculează ideea că scumpirile sunt în regulă. E acea inflaţie psihologică despre care s-a tot vorbit. Inflaţia poate creşte foarte uşor, mai greu este să fie întoarsă.