Aleşii pleacă de la o idee simplă. Industria autohtonă de prelucrare a lemnului nu poate procesa cele 27 de milioane de metri cubi de lemn care se taie anual. Astfel, interzicând exportul, firmele vor tăia mult mai puţini copaci şi, implicit, se vor comite mai puţine ilegalităţi.
"În România, de 25 de ani ne-au furat şi aerul tăind buşteni, exportându-i unii pe facturi, alţii la negru, ştim foarte bine cum se face exportul şi cum este economia subterană a României şi câtă evaziune fiscală se face", spune Liliana Mincă, deputat de la Grupul Democrat şi Popular.
Astfel, ar urma ca exporturile de buşteni, cherestea şi lemn de foc să fie blocate pe o perioadă de cinci ani. Ideea, însă, este respinsă categoric de reprezentanţii companiilor de profil.
„Dacă noi dorim să combatem tăierile ilegale, aceasta nu o facem interzicând sau limitând industria... Dacă vreau să nu mai poluez, că vorbim atât de mult de poluare, nu o să opresc industria de automobile şi consumatorii de automobile să le mai cumpere, ci voi încerca nişte măsuri la originea acestui proces", afirmă Nicolae Ţucunel, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România.
Şi premierul Victor Ponta a anunţat că Executivul se gândeşte să blocheze exporturile de lemn pe o perioadă limitată.
Organizaţiile de mediu apeciază că din cele 27 de milioane de metri cubi de lemne cât se taie anual în România, o treime se face ilegal.
În ceea ce privește cele 19 milioane de metri cubi de lemn cu acte în regulă, şapte milioane ajung lemn de foc. Restul de 12 milioane intră în fabricile de prelucrare şi se împart din nou în două - jumătate pentru piaţa internă şi alta pentru export, în special sub formă de cherestea, furnir, panouri și plăci. Există însă și o cantitate destul de importantă de lemn care este vândută în străinătate direct sub formă de bușteni - 800.000 de metri cubi.