O picătură de sânge, un fir de păr, o urmă de salivă sau de piele. Oricare dintre acestea pot ajuta la identificarea genetică a unei persoane. Adică găsirea ADN-ului, acel CNP genetic unic pentru fiecare om.
„Şansa ca 2 profile genetice să fie identice şi să aparţină a două persoane diferite este de 1 la mai multe ori populaţia umană de pe Terra. Adică, imposibil”, a exlicat Florin Stânciu.
Doctorul Florin Stanciu este unul dintre cei mai experimentaţi specialişti în expertiza ADN din România. A făcut mii de analize. Pentru un indiciu concludent, nu este de-ajuns întotdeauna o singura probă. Exemplu, cazul Elodiei, dar şi multe altele.
Profilele ADN găsite la locul crimei sau jafului sunt comparate cu cele ale suspecţilor. Când se suprapun, poliţiştii ştiu că au cazul rezolvat. Ofiţerii trebuie să aibă de multe ori instinct.
De pildă, în 2005, poliţiştii de la Omoruri au ridicat probe de salivă de pe cojile de semninte găsite în casa unui bărbat ucis. Ochiul format al ofiţerului i-a spus că victima era mult prea ordonată pentru a arunca mizeria în mijlocul casei. Specialiştii au identificat profilul ADN iar poliţiştii au căutat printre suspecţi până au găsit o potrivire.
„Am început audierea în zonă şi după un an şi jumătate am găsit un suspect căruia i s-au prelevat şi lui probe pentru ADN şi rezultatul a fost pozitiv”, a povestit subcomisarul Marian Mihoci.
A durat atât de mult pentru că baza de date cu ADN-uri avea informaţii puţine. Şi astăzi, după mari progrese, doar 16 mii de date se regăsesc în sistemul informatic, iar asta ingreunează mult anchetele.
De exemplu, în acest moment, poliţiştii din Capitală caută un pedofil considerat extrem de periculos. A violat o fată de şapte ani, în apropierea unei şcoli, iar expertiză genetică a arătat că tot el e suspectul principal în cazul unui alt viol, tot cu victimă minoră, din 2009. Doar că atunci, profilul lui ADN nu a fost introdus în baza de date.
„În condiţii optime ar trebui să cerem de fiecare dată expertize ADN, însă, intervine inconvenientul financiar şi anume soluţiile necesare pentru prelucrarea acestor probe ADN sunt relativ scumpe”, a spus inspectorul principal Adrian Obadă, de la Serviciul Omoruri.
„O probă se situează ca şi cost undeva la 100 de euro”, a explicat doctorul Florin Stanciu.
Aşa se face că în România, doar în cazurile considerate grave se fac expertize. Şi nu de fiecare dată.
De pildă, în cazul lui Nicolae Vlad, trimis în judecată pentru uciderea studentei japoneze, la marginea Capitalei, poliţiştii nu au avut bani pentru o expertiză genetică atunci când el a fost suspectul principal în mai multe violuri. Fără astfel de probe, judecătorii l-au lăsat în libertate şi astfel a putut să o ucidă pe Yurika Masuno.