Reacţia academicienilor şi a preoţilor vine după ce, cu o zi în urmă, reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation au încercat să-i convingă pe parlamentari că exploatarea metalelor rare va aduce Statului şi cetăţenilor din zonă numai beneficii.
„5,2 miliarde de dolari care intră în economia românescă. Bani care intră în bugetul României”, spunea Dragoș Tănase, preşedintele RMGC.
Preşedintele Academiei Române le recomandă celor responsabili să negocieze mai bine resursele României.
„Noi considerăm că o redevenţă de 6% este puţin. Este un beneficiu limitat. Ar trebui să se aplice procedeul aplicat în ţările arabe la petrol. În cazul petrolului, 80% revine statului”, a spus Ion Haiduc, preşedintele Academiei Române.
Şomajul din zona Roşia Montană este o altă problemă care poate influenţa decizia finală în acest caz.
„Proiectul va crea câteva mii de locuri de muncă. Media este de 3.600”, arăta Dragoș Tănase.
Academia Română nu crede însă că investitorul va angaja mai mult de o mie de oameni, cel puţin nu pentru exploatarea propriu-zisă.
„Doi ani durează construcţia. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani?”, a întrebat Ion Haiduc.
O altă dispută de proporţii este cea legată de mediu.
„Exploatăm şi după aceea reabilităm zona deja exploatată”, a explicat președintele RMGC.
„Trebuie folosită o tehnologie prietenoasă cu mediul, nu cianurp. Există o firmă americană care a lansat un procedeu fără cianuri”, a argumentat prședintele Academiei.
În plus, Academia de Studii Economice susţine cu acte că Roşia Montană Gold Corporation a primit ilegal licenţa de exploatare.
Până acum, împotriva proiectului s-au mai pronunţat reprezentanţii Uniunii Arhitecţilor, ai Bisericilor Ortodoxă, Greco-Catolică şi Romano-Catolică.