Absorbţia fondurilor europene. Chiar şi în cel mai optimist scenariu, România tot va pierde 6 miliarde de euro
Din cele 19 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţia României în urmă cu 8 ani, au ajuns în ţară doar jumătate.
La finalul lunii octombrie, gradul de abosorbţie a fondurilor europene era de 56%, cu toate că ţara noastră a mai primit o perioadă de graţie de doi ani, care expiră pe 1 decembrie. După acea dată, toţi banii care nu au fost atraşi în exerciţiul bugetar, încheiat teoretic în 2013, vor fi pierduţi definitiv.
La plecare, atât Marius Nica, fostul ministru al fondurilor europene, cât şi fostul ministru de finanţe, Eugen Teodorovici, spun că mai pot fi atraşi bani în luna şi jumătate care a mai rămas până la finele anului.
Cel mai optimist scenariu este acela în care România va încheia anul 2015 cu o absorbţie a fondurilor UE de 70%, ceea ce ar însemna că ţara noastră ar pierde 6 miliarde de euro.
În următoarele săptămâni, Comisia Europeană i-ar putea aproba României plăţi retrospective de 665 de milioane de euro. Sunt bani pe care statul i-a cheltuit cu proiecte pe care le-a realizat de unul singur, dar care până la urmă ar putea fi decontaţi din bugetul UE. Alte câteva miliarde ar putea fi atrase până la finalul anului prin proiecte pentru care s-a cerut de la bun început finanţare europeană.
La finalul lunii octombrie, cele mai slabe performanţe erau în Programul sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în care România a atras 1,6 miliarde de euro din cele 3,5 miliarde puse la dispoziţie din Bugetul UE. Este unul dintre programele blocate temporar din cauza modului în care au fost administraţi banii.
Programul pentru protecţia mediului, cel mai mare, a avut de asemenea o performanţă slabă. Doar 51% din fonduri au fost atrase.
În vreme ce prin programul sectorial pentru Transport, probabil cel mai important, având în vedere infrastructura slabă a României, au fost atrase 60% din fondurile europene puse la dispoziţie.
Toate acestea sunt aşa-numitele fonduri structurale. În paralel România a avut parte şi de fonduri pentru agricultură, care au fost atrase aproape în totalitate, în mare parte şi datorită Politicii Agricole Comune pe care noul premier Dacian Cioloş a promovat-o pe vremea când era comisar european.
În cele două luni care au rămas cabinetul Cioloş nu va putea să îmbunătăţească prea mult situaţia banilor alocaţi în 2007. Însă trebuie să demareze rapid proiectele pentru noul buget al Uniunii Europene, care a început în 2014. României i-au fost alocate fonduri structurale de aproape 22 de miliarde de euro, în creştere cu 10% faţă de precedentul buget.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
