A. Năstase a postat din nou pe blog. Cum au comentat invitații „Jurnalului de seară”
Potrivit legii, fostul premier nu are internet și nicio libertate pentru a accesa internetul. Nu există o schimbare de regim și Adrian Năstase ar putea beneficia de această schimbare de regim în interiorul penitenciarelor doar începând din 1 februarie, când va putea intra nestingherit pe internet.
În postarea de miercuri, Adrian Năstase lansa acuzaţii la adresa lui Traian Băsescu.
„El (nr. Traian Băsescu) spunea atunci că dosarul a pornit de la denunţuri ale unor „colegi de partid” - Sergiu Sechelariu şi Irina Jianu. Minciună, evident. Dosarul e public. Nu există astfel de denunţuri. (...) Scrisorile repetate ale lui Băsescu şi presiunile asupra Parlamentului pentru începerea urmăririi penale în dosarul Zambaccian nu au avut un evident caracter politic?”, scrie Adrian Năstase.
„În 2002, Băsescu, în calitate de primar general al Capitalei a încercat, în scopuri politice, blocarea construcţiei din Zambaccian. (...) Evident că era vorba de o acţiune cu substrat politic (...) Mai mult, în băşcălie, sesizările respective, Băsescu i le-a trimis, în copie, şi preşedintelui Iliescu dar şi premierului Năstase!”, a comentat fostul premier, în postarea intitulată „Cum şi când a început Dosarul politic Zambaccian?”.
Avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, anunţa încă de ieri că fostul premier, deşi aflat în închisoare, va continua să scrie pe blogul personal. Vor fi chiar lucruri inedite, a promis apărtorul fostului premier.
„O să scrie și cărți de specialitate, dar probabil că vor fi multe postări pe blog, în care o să aflați niște lucruri chiar inedite”, spunea Ion Cazacu, avocatul lui Adrian Năstase.
Dezbaterea din „Jurnalul de seară”
„Cred că este legitim din perspectiva presei să se intereseze de Adrian Năstase, dar cred că este legitim din perspectiva presei să se intereseze de respectarea scrupuloasă a standardelor de regim penitenciar pentru toți deținuții. Pentru că la închisoare nu există deținuți de diferite grade, iar egalitatea în fața legii se menține atât în stare de libertate, cât și în stare de detenție”, a subliniat Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional.
„Favorizarea unui infractor, condamnat și încarcerat, în baza fostei sale calități, sociale, politice sau economice, reprezintă după părerea mea modestă o încălcare a Constituției. Și blogul lui Adrian Năstase este un blog, printre altele, ceea ce pe mine mă interesează în calitate de om și european este ca toți care se află în închisoare să plătească pentru faptele lor și să li se permită să aibă o viață decentă în închisoare în limita legilor statului român”, a precizat profesorul de drept constituțional.
În acest context, sociologul Vasile Dâncu a analizat reacția mass media de a consuma și de a prelua informații scrise pe bloguri din penitenciar un condamnat pentru corupție.
„Eu cred că, până la urmă, presa acționează după un instinct al noutății, un instinct al informației care n-a mai fost adusă în piață”, consideră Vasile Dâncu.
„Adrian Năstase de ce scrie? Pentru că e o formă și de a rezista, probabil, în pușcărie. Adrian Năstase este un intelectual orgolios, a fost un lider politic puternic, cu orgoliul unui lider politic, și modul acesta de a rezista, căutând aprobarea celorlalți, căutând fidelizarea celorlalți – are foarte multe postări pe bloguri și la fiecare postare are multe like-uri și multe răspunsuri din partea unor oameni care îl respect, care țin la el, care se identifică cu el și cu ideile lui. Cred că asta e o formă de rezistență până la urmă și ceilalți o să o preia încă vreo două, trei săptămâni această temă și după aceea bănuiesc că nu va mai fi o temă”, a comentat Vasile Dâncu.
Alexandru Radu, politolog, consideră că acest text a fost publicat cel mai probabil de Adrian Năstase nu personal, ci prin intermediari, probabil fiul său, pe baza unor schițe preexistente, scrise în avans, într-un fel de „testament politic”.
Guvernul a decis în 2012 ca persoanele aflate în detenție să poată comunica online
Persoanele condamnate şi aflate în închisoare vor avea dreptul la comunicare online, după ce Guvernul a aprobat, în 18 decembrie 2012, un proiect de lege care reglementează modul de executare a pedepselor. Condamnații vor avea şi posibilitatea de a oferi voluntar pentru a presta o activitate în interesul comunității, iar obligativitatea eliberării condiționate va fi valabilă numai din regimurile deschis sau semideschis.
Noile prevederi au fost aprobate atunci de Guvern, printr-un proiect de lege care reglementează modul de executare a pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, informează Executivul.
Actul normativ reconfigurează cadrul general privind executarea pedepselor privative de libertate în situația în care sistemul penal român a suferit schimbări de substanță prin adoptarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, se arată în documentul citat.
Condamnații vor putea avea „convorbiri online”
Dintre schimbările propuse, Guvernul menţiona introducerea unui nou drept care poate fi exercitat de persoanele condamnate, şi anume dreptul la „convorbiri online”, introducerea posibilității pentru deținuți de a se oferi voluntari și de a presta o activitate în interesul comunității, precum şi instituirea obligativităţii eliberării condiționate numai din regimurile deschis sau semideschis.
„Ca o noutate în legislația penală română, Proiectul de lege introduce măsura de amânare a aplicării pedepsei. De asemenea, sunt reglementate suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, eliberarea condiționată și punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate, de exemplu stagiul de formare civică”, arata informarea Guvernului.
Alte prevederi prezentate de Guvern sunt instituția judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care are ca principală atribuție supravegherea și controlul legalității în executarea pedepselor sau măsurilor privative de libertate în penitenciare sau în alte locuri de reținere sau de arestare preventivă, controlul antiterorist și de specialitate aplicat tuturor persoanelor și bagajelor, precum și mijloacelor de transport care au acces în penitenciar, percheziția deținuților și recoltarea probelor biologice, aplicarea cu titlu provizoriu a unui tip de regim de executare a pedepselor (de maximă siguranță, închis, semideschis și deschis) pentru o scurtă perioadă de timp, după perioada de carantină, şi tratamentul necesar deținuților cu tulburări psihice grave.
ANP: Adrian Năstase poate trasmite mesaje publice prin intermediari
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) preciza, în 20 august 2012, cu referire la modalitatea de publicare a unor mesaje ale lui Adrian Năstase pe blog, că deţinuţii, în condiţiile legii, pot transmite date, informaţii şi înscrisuri către aparţinători sau alte persoane aflate în afara închisorii.
ANP a detaliat atunci care este procedura prin care persoanele care execută pedepse privative de libertate pot transmite mesaje pe bloguri sau platforme online, după ce fostul premier Adrian Năstase, aflat în detenție la Jilava, a postat un comentariu pe blogul personal, intitulat „Erată la cantonament”, în care țină să le răspundă celor care îl „invidiază” pentru locul în care se află.
„Persoanele private de libertate, în condiţiile legii, pot transmite date, informaţii şi înscrisuri către aparţinători sau alte persoane aflate în afara locurilor de deţinere ca urmare a asigurării drepturilor legale la petiţionare, corespondenţă, informare şi efectuare de convorbiri telefonice”, se arată într-un comunicat remis de ANP.
Instituţia ţine subliniază că, potrivit „unui mesaj postat pe pagina web la care se face referire în apariţiile mass-media, se precizează că materialele sunt publicate prin intermediul membrilor familiei - "M-am hotărât, de asemenea, să vă trimit, periodic, unele gânduri sau comentarii, prin Andrei, Mihnea şi Manuela"”.
„Administrația penitenciarului nu exercită niciun control asupra corespondenței”
Potrivit ANP, dreptul la corespondenţă al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat, iar corespondenţa are caracter confidenţial şi nu poate fi deschisă sau reţinută decât în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
„Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile corespunzătoare pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului. Petiţiile şi corespondenţa sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii poştale, căruia i se asigură accesul în interiorul penitenciarului. (temei legal art. 46 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal). În contextul cadrului legal execuţional penal, administraţia locului de deţinere nu exercită nici un control asupra corespondenţei expediată de către persoanele private de libertate pe adresa destinatarilor”, se menţiona în comunicat.
Totodată, ANP precizează că persoanele aflate pentru executarea pedepselor privative de libertate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele instalate în penitenciar, iar convorbirile au caracter confidenţial.
„Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua săptămânal, pe cheltuiala sa, cel puţin o convorbire telefonică de la telefoanele instalate în incinta locului de deţinere cu persoanele din exteriorul locului de deţinere, atât din ţară, cât şi din străinătate. Sunt interzise deţinerea şi folosirea telefoanelor mobile, precum şi a altor dispozitive de comunicare la distanţă, de către persoanele private de libertate”, potrivit aceluiaşi comunicat.
ANP menţionează şi că, în conformitate cu legea, deţinuţii au dreptul să primească vizite în spaţii special amenajate, din partea soţului sau soţiei, a rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv sau a altor persoane cu aprobarea scrisă a directorului locului de deţinere, dar sub supravegherea vizuală a personalului locului de deţinere, directă sau prin intermediul unor sisteme electronice.
În plus, vizitele avocaților sunt permise oricând.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
