37 de ani au trecut de la cel mai puternic cutremur din istoria modernă a României. 1600 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva zeci de mii au fost răniţi. În fiecare an, pe 4 martie, România îşi aminteşte de 1977, când Vrancea s-a cutremurat. Astăzi, în Bucureşti există peste 370 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic. Din 2011 şi până anul trecut, autorităţile au reparat doar 18 clădiri.
4 martie 1977. La ora 21:22, catastrofa se produce. În mai puţin de un minut, cutremurul cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a lăsat în urmă cele mai multe victime şi cele mai mari pagube din România. Bilanţul: 1600 de oameni morţi, peste 11.000 de răniţi, 35.000 de locuinţe distruse.
Seismul cu epicentrul în Vrancea s-a resimţit din sud-estul ţării şi până în Bulgaria. Mii de oameni au rămas captivi sub mormanele de moloz. În Bucureşti, 30 de clădiri s-au prăbuşit, iar oraşul Zimnicea, extrema sudică a României, a fost distrus.
Apoi au început operaţiunile de salvare. Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România. Căutările au durat zile în şir, iar aproape la fiecare cinci minute, militarii mai scoteau câte un om de sub dărâmături.
Atunci şi-a pierdut viaţa şi Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti. În seara de 4 martie 1977, artistul ieşise pe scara blocului ca să îşi conducă un bun prieten, pe regizorul de televiziune Alexandru Bocăneţ. Ambii au fost prinşi şi ucişi sub dărâmături.
Şi cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită Edith Piaf a României, s-a stins atunci. Cutremurul a surprins-o în lift.
Şi pe 26 octombrie 1802, pământul s-a cutremurat în România, într-un seism cu magnitudinea de 7,9 pe scara Richter. Cronicile vremii spun că atunci s-a rupt Turnul Colţei. Şi seismul din 10 noiembrie 1940 a ucis în trei minute peste 1000 de oameni, alte 4000 de persoane fiind rănite.