Populaţia de aproape două milioane de oameni, veniturile din ce în ce mai mari, afacerile în creştere, dar şi numărul tot mai mare de străini care vizitează Capitala au făcut ca şi industria distracţiei să se dezvolte pe măsură.
Potrivit unor date ale Autiorităţii Sanitar Veterinare, citate de Ziarul Financiar, Bucureştiul are nu mai puţin de 3.400 de de restaurante, cluburi, cafenele şi baruri, iar afacerile lor cumulate ajung la 2,5 miliarde într-un an.
Dintre acestea, 329 sunt baruri, cluburi şi cafenele, asta dacă vorbim doar despre afacerile declarate. Mai mici sau mai mari, pentru toate gusturile, cluburile s-au înmulţit mai ales în zona centrală, în nordul Bucureştiului şi în zona campusului Universitar Regie. Club Colectiv, cel în care a avut loc tragedia, era frecventat mai ales de rockeri, pentru concerte, iar acest tip de club nu aduce mulţi bani.
Mugur Mihăescu, patronul unui local din Centrul Vechi: „Nu cred că sunt foarte multe cluburi underground în Bucureşti, cred că sunt câteva zeci. Specificul acestui club...este un club nişat, pe un anumit tip de muzică, de spectacol, de eveniment. La un club de, să zicem, 300 de persoane încasările, vorbesc despre totalitatea încasărilor nu de profit, în medie pe zi ar trebui să se situeze undeva la 20.000 de lei”.
Nici profiturile nu sunt extraordinare. Mugur Mihăescu: „Cluburile de genul ăsta fac tot posibilul ca la sfârşitul unei luni patronii să aibă undeva la... 4.000-5.000 de euro dacă au profit e bine”.
Nu toţi banii câştigaţi sunt însă şi declaraţi, iar o dovadă în acest sens sunt rezultatele controalelor Fiscului. În minivacanţa de 1 mai din acest an inspectorii antifraudă au verificat 457 de hoteluri şi patroni de restaurante, baruri şi cluburi din zonele turistice aglomerate şi au dat amenzi de aproape două milioane de lei.