În Bucureşti, 14.000 de apartamente cu o suprafaţă totală de 1,5 milioane de metri pătraţi riscă să fie puse la pământ de un cutremur puternic. Mai mult de jumătate dintre ele sunt în zone aglomerate sau găzduiesc instituţii publice. În prima categorie de risc, cel de pericol public, sunt 373 de imobile. Cele mai multe au fost construite acum 70-80 de ani.
Pe unul din cele mai aglomerate bulevarde din Capitală se află trei blocuri cu câte nouă etaje, încadrate cu bulină roşie. În cazul unui cutremur mai puternic, pe lângă sutele de familii care ar fi afectate în cazul prăbuşirii, ar exista şi numeroase victime colaterale.
„În cazul unui cutremur mare, primele clădiri care vor avea de suferit vor fi clădirile înalte de opt-zece etaje care s-au construit interbelic”, avertizează dr. inginer Dan Căpăţână. „Probabil că viitorul cutremur va avea nişte efecte care le vor depăşi pe cele din 1977. De ce? Pentru că multe din construcţiile care au trecut prin două cutremure mari au un nivel de asigurare seismică mult mai scăzut”, completează specialistul.
Alte 300 de clădiri sunt pe lista cu grad II de risc seismic. Ele ar putea rămâne în picioare în urma unui cutremur, dar vor fi serios avariate. În cea de-a treia categorie de risc seismic au fost incluse peste 1600 de imobile. Un seism puternic nu le-ar pune la pământ şi nici nu le-ar afecta structura de rezistenţă, dar faţadele s-ar putea prăbuşi.
Anul acesta, doar patru clădiri din Bucureşti vor fi consolidate şi vor scăpa de bulina roşie.