2016, înarmarea armatei
Ameninţările Rusiei au obligat România să grăbească în 2016 pasul privind înarmarea armatei. Au fost semnate contracte de achiziţie pentru forţele terestre, primele avioane de tip F16 au fost preluate de Forţele Aeriene, iar Ministerul Apărării a semnat pentru cumpărarea a patru noi corvete dar şi pentru modernizarea fregatelor care ar trebui să atingă standardele NATO în următorii 3 ani. Numărul exerciţiilor militare a fost şi el sporit, iar pentru anul viitor armata se pregăteşte să găzduiască cel mai amplu scenariul militar găzduit pe teritoriul statului.
Cele 12 avioane de luptă F16 sunt cea mai mare achiziţie de tehnică militară a armatei din ultimii 30 de ani. 87 de piloţi şi tehnicieni s-au pregătit mai bine de un an pentru preluarea şi pilotarea aparatelor la baza aeriană numărul 5 din Monte Real, Portugalia.
Mihăiță Marin, pilot F16: „Am ajuns la nivelul la care folosim F16 ca o armă.”
Avioanele au fost cumpărate de la armata portugheză. Au fost mdornizate cu sisteme de luptă performante şi cu o resursă de zbor care să ajungă piloţilor noştri pentru următorii 20 de ani.
În timp ce militarii se antrenau în Portugalia, în România era pregpătită prima bază aeriană care să poată găzdui aparatele de luptă. Escadrila 53 denumită Warhawks urma să aterizeze pentru prima oară la Baza 86 de la Feteşti. Aici au fost construite şi renovate hangare, a fost refăcută pista de aterizare şi create facilităţi de aterizare şid ecolare pentru avioanele f16.
Pista a fost lungită cu 300 de metri. Au fost instalate și elemente de frânare pentru aterizarea F16.
32 de milioane de euro au costat investiţiile, majoritatea din fonduri NATO. În Octombrie, la Feteşti au aterizat primele 6 aparate de zbor. Alte 3 au ajuns la mijlocul lunii decembrie. Iar ultimele 3 aparate de luptă F16 vor întregi escadrila de la Feteşti la începutul lui 2017.
În linie dreaptă au intrat şi negocierile pentru achiziţia a patru corvete pentru forţele navale române. Pentru prima oară după revoluţie navele de luptă ar putea fi construite la şantierul din Galaţi, de o firmă olandeză.
„Este fundamental ca realizarea lucrarilor de constructie si dotare a corvetelor sa se faca in România, în vederea eliminării riscurilor care pot afecta îndeplinirea programului strategic de înzestrae Corvetă multifuncţională.” sursa: Ministerul Apărării Naționale
Armata română deține acum 4 corvete cu o vechime de 30 de ani. Sunt depășite tehnic din punct de vedere al standardelor NATO.
Prima corvetă ar urma să fie gata în următorii doi ani şi jumătate. Ultima, peste 4 ani. Aceeaşi firmă olandeză ar putea asigura şi armarea navelor de luptă dar şi modernizarea celor două fregate, Regele Ferdinand şi Regina Maria. 220 de milioane de euro a pus la bătaie Ministerul Apărării pentru echiparea cu tunuri şi rachete antisubmarin şi antiaeriene. Forţele terestre au demarat primii paşi spre modernizare.
Forțele terestre doresc să cumpere peste 270 de blindate noi. Cererea de ofertă nu a fost încă depusă. Soldații vor să cumpere și elicoptere de luptă ca să poată sprijini forțele de la sol. Avem aici și 3 posibili competitori.
O altă investiţie importantă în securitatea României a fost operaţionalizarea bazei militare de la Deveselu. Cunoscută ca scutul antirachetă, baza a costat 800 de milioane de dolari. De aici pot fi interceptate rachete inamice cu rază mică şi medie de acţiune ce pot proveni din Orientul Mijlociu. Deschiderea bazei a înfuriat Kremlinul.
Mihnea Moțoc, ministrul Apărării: „Ne-am asumat-o şi ne asumăm această facilitate. Nu cred că am contenit şi nu vom conteni să spunem că baza este una defensivă.”
2017 nu va fi mai ușor pentru armata română. Bugetul alocat militarilor ar trebui, conform pactului semnat între partide, să atingă doi la sută din produsul intern brut. Şi anul viitor unul dintre cei mai importanţi paşi ar putea fi făcuţi în domeniul aviaţiei, Guvernul urmând să semneze un nou contract pentru o altă escadrilă de avioane F16.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
