Autorităţile au, de fiecare dată, propriile explicaţii pentru întârzierea lucrărilor.
„Sunt probleme care au plecat fie de la exproprieri, fie de la ordinul de începere a construcţiilor”, a afirmat Dan Şova, ministrul delegat pentru Marile Proiecte de Infrastructură.
Cea mai gravă situaţie este pe tronsonul dintre Orăştie şi Sibiu. Sunt 82 de kilometri de autostradă împărţiţi în patru loturi. Ultimele două, aflate spre Sibiu, sunt afectate de alunecări masive de teren încă de toamna trecută.
Cel mai probabil, autostrada Orăştie - Sibiu va fi inaugurată în toamna acestui an, iar în prezent constructorii caută soluţii pentru consolidarea suprafeţelor unde lucrează.
Va exista însă şi o excepţie, tocmai din cauza situaţiei de lângă Sibiu.
„Singurul care cred că nu va fi inaugurat este Orăştie Sibiu, Tronsonul 4. Pentru că acolo e o problemă şi de contract din cauza acelei alunecări de șase kilometri”, a mai spus Șova.
Tot în întârziere sunt şi lucrările dintre Lugoj şi Orăştie. În total, 54 de kilometri de autostradă la care şoferii încă nu au acces. Nici la graniţa cu Ungaria lucrurile nu stau mai bine. Sunt aproape 39 de kilometri de autostradă ce ar fi trebuit să facă legătura între Arad şi Vama Nădlac pe care trebuia să se circule de luna aceasta.
În noiembrie anul trecut, cam în aceeaşi vreme în care lotul unu al autostrăzii Nădlac - Arad rămânea fără constructor, lotul doi era cel mai avansat tronson de pe coridorul patru paneuropean.
Astăzi, când lucrarea ar trebui să fie gata, încă se munceşte de zor, iar previziunile constructorilor arată că va dura cel puțin șase luni până când autostrada va fi funcțională.
În ciuda întârzierilor, constructorii au parte de înţelegere din partea autoritaţilor, care recunosc că nu e vina lor.
„Sunt chestiuni care ţin în general mai mult de administraţie mai mult decât de constructor”, a susținut ministrul delegat pentru Marile Proiecte de Infrastructură.
Lucrările la cele opt tronsoane de pe Coridorul patru se ridică la valoarea de peste un miliard de euro. Cea mai mare parte a banilor, 85 la sută, vin din fonduri europene. Restul, de 15 la sută, de la bugetul statului.