Eroina Micii Uniri. Cine a fost Ecaterina Conachi
24 ianuarie a fost declarată zi liberă în cinstea Unirii Moldovei cu Ţara Românească în 1859. Decizia a fost simplu de luat. Mai dificilă se dovedeşte salvarea locurilor istorice în care oamenii din vremea Micii Uniri au luat decizii extraordinar de curajoase.
Un exemplu este conacul în ruină al boierilor Conachi, care se află la Ţigăneşti, la 3 km de Tecuci. Aici s-a născut şi a trăit mulţi ani Ecaterina Conachi, cea mai bogată moştenitoare din Moldova. În 1857, ea a dezvăluit tentativa Înaltei Porţi de a falsifica alegerile pentru Adunarea ad-hoc de la Iaşi. Istoricii locali susţin că datorită Cocuţei, cum îi spuneau apropiaţii, s-a ajuns la Unirea din 1859.
În 1856, Marile Puteri au decis să îi consulte pe românii din Moldova şi Muntenia în privinţa formei de guvernare şi asupra felului în care vor să fie conduşi. Dar în vara lui 1857, alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova au fost falsificate în favoarea anti-unioniştilor, la cererea turcilor, de către caimacamul (locţiitorul de domn) Nicolae Vogoride, un grec împământenit de circa 10 ani în Moldova. Vogoride spera ca în acest fel să ajungă el domnitorul Moldovei.
Se pare că soţia lui Vogoride, Ecaterina, fiică de mare boier şi sora lui Costache Negri, mare unionist, este cea care a descoperit corespondenţa incriminatoare dintre Nicolae Vogoride şi ambasadorul turc. Ecaterina, numită în familie Cocuţa, a înmânat scrisorile unioniştilor. Ele au ajuns la Paris, inclusiv în presă, provocând un scandal european.
„Cocuţa însă nu se putea împăca cu gândul că unirea nu mai este posibilă. Scotocind prin seiful soţului a găsit nişte scrisori compromiţătoare pentru Vogoride, pentru că ele veneau de al Istanbul şi de la Ambasada Turciei din Anglia. Erau două categorii de scrisori. În unele era sfătuit cum să obstrucţioneze unirea presa şi în altele i se aduceau felicitări după rezultatul negativ”, spune profesorul de istorie Vasile Ghica.
Dovezile că alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova au fost falsificate în favoarea celor care se opuneau Unirii au adus în pragul rupturii chiar şi solida alianţă dintre Anglia şi Franţa, proaspeţii învingători din Războiul Crimeei.
Ecaterina Conachi Vogoride renunță la avere
Anglia susţinea Turcia, adică separarea în continuare a Principatelor, iar Franţa, unde lobby-ul românesc era mai puternic, Unirea. Conflictul provocat de corespondenţa dintre Vogoride şi Înalta Poartă a putut fi rezolvat doar printr-o întâlnire între împăratul Napoleon al III-lea al Franţei şi regina Victoriei a Marii Britanii. În urma discuţiilor din Whight, sudul Angliei, din august 1857, cei doi au căzut de acord ca românilor să li se permită o Unire formală, administrativă, dar cu doi domni, două guverne, două parlamente. După această înţelegere, alegerile au fost reluate, iar românii au speculat la maximum termenii acordului. Şi-au ales un singur domn, pe Alexandru Ioan Cuza.
Probabil că Unirea de la 1859 ar fi avut loc mult mai târziu fără gestul curajos al Ecaterinei Conachi Vogoride. Dezvăluind complotul soţului ei, ea a renunţat la perspectiva de a deveni prima-doamnă a ţării şi la imensa sa avere, trecută prin căsătorie, pe numele grecului.
„Ea a reprezentat dorinţa de libertatea a românilor. Cocuţa Conachi nu este recunoscută sau puţini cunosc meritele Cocuţei Conachi Vogoride. Ea este de fapt pentru români un fel de Ioana d' Arc, o fiinţă care se sacrifică, a sacrificat tot doar pentru libertatea românilor”, subliniază Eugen Doru Pelin, președintele Fundației Pelin.
După Unirea de la 1859, Ecaterina Conachi l-a părăsit pe Nicolae Vogoride. În 1864 s-a recăsătorit la Torino cu Emmanuele Ruspoli, principe de Paggia-Suaza, senator, apropiat al regelui Vittorio Emanuele al II-lea. A murit la Genova în februarie 1870, la numai 41 de ani, bolnavă de malarie. Aşa cum a dorit, rămăşiţele sale pământeşti au fost înhumate în biserica familiei din Ţigăneşti.
Conacul familiei Conachi de la Țigănești, o ruină
Palatul de la Ţigăneşti, locul unde a trăit Cocuţa Conachi, este astăzi într-o stare deplorabilă.
„Nu mai are strălucirea de odinioară, nu mai arăta ca un conac boieresc, mai ales că Cocuţa Conachi Vogoride era cea mai bogată fată din Moldova”, spune Eugen Doru Pelin.
De-a lungul anilor, oameni de cultură din Galaţi şi Tecuci au trimis în nenumărate rânduri scrisori proprietarilor succesivi ai clădirii. În 1910, familia Conachi a lăsat Academiei Române domeniul. Comuniştii l-au transformat în Centru Şcolar Agricol. După Revoluţie, el a revenit combinatului Sidex Galaţi. Academia Română a încercat să îl recupereze. În timpul procesului îndelungat care a urmat, clădirea a căzut în paragină. Până la urmă, se pare că justiţia a dat câştig de cauză Academiei, dar poarta conacului este păzită încă de paznici angajaţi ai combinatului.
„Sigur că unirea, cum spune Kogălniceanu, naţiunea a făcut-o, a fost un efort general, cum spun unioniştii, s-au zbătut, dar dacă lipsea acest moment al Cocuţei, unirea era ratată”, punctează Vasile Ghica, profesor de istorie.
Mulţi istorici ar fi înclinaţi să conteste acest elogiu entuziast. Dar nimeni nu poate contesta că locul unde a trăit şi pe care l-a iubit atât de mult Ecaterina Conachi, eroina Unirii, merită să fie salvat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
